Category Facebook

Atunci cand vine vorba despre mariile corporatii din domeniul tech, se pare ca angajatii incep sa capete un rol de vocea ratiunii din ce in ce mai mare in contrast cu practicile abordate de companiile care ii angajeaza. Astfel, avem un exemplu concret in angajatii Google, care au inceput sa actioneze din ce in ce mai fatis impotriva companei. Astfel, au iesit de la program 20.000 de angajati ai companiei din intreaga lume cu scopul de a protesta impotriva modului in care Google abordeaza cazurile in care este implicata. Si nu sunt putine cazuri, mai ales ca e vorba despre acuzatii destul de grave, precum agresiuni sexuale si conduita incorecta. Toate aceste acuzatii au cazut asupra unora dintre oficialii corporatiei si nu cred ca tind sa fie false din moment ce sunt sustinute de o gramada de oameni. Din nou, pe langa angajatii Google, avem si angajatii Amazon, care se implica activ in miscarea pentru schimbarea climatica. Intr-un mod in care raman totusi paraleli cu acea miscare care ii are protagonisti pe tinerii de 16 ani care au devenit brusc activisti, in frunte cu Greta Thunberg. Si e bine ca raman paraleli cu o asemenea miscare ce pare regizata mai ceva ca scenariul de la WWE. 

Acum se pare ca si angajatii Facebook incep sa ia atitudine. Ei sunt singurii de care nu am auzit sa se implice in miscari pentru a actiona impotriva corporatiei lor. E un lucru care, personal, ma bucura. Asta pentru ca ar fi cazul sa se actioneze si impotriva companiei care detine cea mai mare retea de socializare din lume atunci cand aceasta depaseste limitele, nu? Daca nu actioneaza utilizatorii, care sunt unii dintre ei prea prosti sa-si dea seama ca le sunt monitorizate locatia si site-urile pe care le acceseaza in fiecare zi (deci da, Facebook stie inclusiv si pe ce site-uri xxx iti dai l*** daca te ocupi cu asa ceva), macar angajatii sa ii ia la rost. 

Despre modul in care Facebook le permite oamenilor politici sa minta fara sa fie trecuti prin filtrele de verificare a autenticitatii stirilor am mai vorbit intr-un alt articol. Desigur, o metoda a Facebook de a mai usura presiunile care sunt exercitate asupra companiei de catre clasa politica din America. Pe fondul campaniei prezidentiale de anul viitor, a devenit o moda discursul impotriva Facebook pentru a castiga incredere printre americani. 

„Ne opunem cu tarie la aceasta politica asa cum este ea”, au spus angajatii Facebook intr-o scrisoare obținuta de catre publicatia americana The New York Times. “Nu protejeaza vocile, ci permite politicienilor sa ne armeze platforma, vizand persoane care cred ca continutul postat de persoane politice este de incredere.”, scrie in cadrul scrisorii. Oameni inteligenti, din cate vad. Scrisoarea este adresata lui Zuckerberg, care evident nu va oferi un raspuns nici macar propriilor angajati. Nu de alta, dar are prea multi ca sa-i pese de cei care sunt impotriva politicilor companiei lui. Se numeste abordarea clasica a unei corporatii tech fata de personalul sau. 

Recent, a fost un fond de 10 milioane de dolari (8.1 milioane de lire sterline sau, la in banii de la noi, aproximativ 42 de milioane de lei) pentru a gasi modalitati mai bune de a detecta asa-numitele videoclipuri deepfake. Aceasta suma este pusa la dispozitie de catre Facebook, Microsoft si mai multe universitati din Marea Britanie si Statele Unite, pentru ca sa se gaseasca mai multe metode pentru a combate aparitia acestor videoclipuri in mediul online. Cele care au ca scop denigrarea deliberata a unor anumite persoane ar trebui sa aiba parte de acest tratament, parerea mea. Ca mai exista si pamflete, create explicit pentru amuzamentul unor utilizatori. Ca cel in care apare Zuckerberg spunand cat de importante sunt datele utilizatorilor pentru piata globala si cum a avut el ocazia de a-si cladi imperiul pe baza acestora.

Clipurile deepfake folosesc software bazat pe inteligenta artificiala pentru a-i face pe oameni – adesea politicieni sau celebritati – sa spuna sau sa faca lucruri pe care nu le-au spus sau facut niciodata. O multime de oficiali se tem de faptul ca astfel de videoclipuri vor putea fi folosite cu scopul de a semana dubii in privinta unor oameni politici pe nedrept (cand s-au semanat dubii pe nedrept in privinta politicienilor?) sau pentru a manipula opinia publica. Ceea ce, intr-adevar, sunt preocupari reale, pentru ca aceasta tehnologie poate fi folosita pentru aceleasi scopuri ca revenge porn. Imagineaza-ti cazul in care vreun hacker scormonneste prin mizeriile unui politician si gaseste lucruri interesante, urmand sa-l santajeze pentru a scoate bani. Daca politicianul respectiv refuza, pac, un video deepfake pe internet in care respectivul “vorbeste” despre acele lucruri. 

Revenind la aceasta donatie, se pare ca numerarul ar urma sa ajute la creearea sistemelor de detectare, precum si a unui „set de date” de falsuri cu care instrumentele pot fi testate. Nu inteleg cum s-ar putea descurca tehnologia moderna in ceea ce priveste amenintarea deepfake in ciuda acestor donatii, insa e un lucru pe care urmeaza sa-l vad cu ochii mei.

„Scopul provocarii este acela de a produce tehnologie pe care toata lumea sa o poata utiliza  pentru a detecta mai bine momentele in care inteligenta artificiala a fost utilizata pentru a modifica un videoclip pentru a induce in eroare privitorul”, a scris Mike Schroepfer, directorul tehnic al celor de la Facebook, intr-o postare de blog in care a descris cu lux de amanunte ce priveste proiectul .

Unul dintre elementele cheie va fi creerea setului de date utilizat pentru calibrarea si evaluarea diferitelor sisteme de falsificare. Dl Schroepfer a spus despre aceste seturi de date ca, pentru alte sisteme bazate pe inteligenta artificiala (inclusiv cele care pot identifica imagini sau limba vorbita), au insemnat o „renastere” în aceste tehnologii si au determinat o inovatie la scara larga. Acest set de date va fi generat folosind actori platiti pentru a realiza scene care pot fi apoi utilizate pentru a crea videoclipuri deepfake pe care diferitele sistemele dezvoltate din acesti bani vor incerca sa le detecteze.

In America, un nou proiect de lege urmareste sa puna presiuni asupra companiilor tech  pentru ca acestea sa demonstreze ca, intr-adevar, sunt neutre din punct de vedere politic. Riscul este imunitatea companiilor tehnologice asupra continutului publicat pe platformele lor. Senatorul Josh Hawley, un republican din Missouri, a introdus, miercuri, Actul de Sustinere a Asistentei pentru Cenzura Internetului, care va elimina imunitatea automata a companiilor tehnologice, prevazuta in Sectiunea 230 a Actului privind Declaratia Comunicațiilor din 1996. Aceasta sectiune protejeaza platformele online, cum ar fi Facebook si Twitter, de a raspunde penal pentru continutul postat de utilizatorii sai. Pentru a primi imunitate in temeiul noului act, companiile de tehnologie ar trebui sa se supuna unui audit extern care sa ateste Comisiei Federale pentru Comert (FCC) ca practicile lor sunt neutre din punct de vedere politic.

Acest act ar afecta numai companiile mari din domeniul tehnologiei, care sunt definite ca avand peste 30 de milioane de utilizatori lunari activi in Statele Unite, peste 300 de milioane de utilizatori lunari activi in întreaga lume si peste 500 de milioane de dolari in venituri anuale globale. Acele companii care nu vor indeplini criteriile ar primi, in continuare, imunitate automata.

“Prin sectiunea 230, companiile de tehnologie electronica obtin o afacere placuta, pe care nici o alta industrie nu o are: scutire completa de la raspunderea traditionala a editorilor in schimbul furnizarii unui forum liber de cenzura politica”, a declarat Hawley intr-un comunicat de presa. “Din pacate, si in mod asteptat, tehnologia mare nu a reusit sa-si indeplineasca propria promisiune din acord”.

Senatorul Ron Wyden, un democrat din Oregon, a introdus Actul original privind respectarea legilor privind Comunicatiile in 1996, in Camera Reprezentanților, in perioada in care a servit in Congresul Statelor Unite, la vremea respectiva. Wyden a scris miercuri ca proiectul de lege al senatorului Hawley ar reprezenta o incalcare a primului amendament si ar face din guvernul american un fel de “politie a discursului”. De asemenea, el spune ca senatorul din Missouri nu a reusit sa inteleaga articolul 230 al actului.

„Acest proiect de lege forteaza platformele sa faca o alegere imposibila: sa fie gazde reprobabile, dar Primul Amendament protejeaza libertatea discursului, sau sa pierda protectia legala care sa le permita sa modereze continut ilegal, ca traficul de fiitțe umane si extremismul violent,“ Michael Beckerman, presedinte si CEO al Internet Association, a sustinut intr-o declaratie miercuri. “Nu ar trebui sa existe vreun compromis.”

In iulie, reprezentantii Google, Facebook si Twitter au marturisit, intr-o audiere in cadrul Congresului ca respectivele companii au facut greseli cu privire la continutul publicat, dar au negat ca ar cenzura continut pentru ca apartin de o culoare politica. Desi, cel putin actiunile pasive ale Facebook atunci cand rusii s-au amestecat in alegerile prezidentiale din SUA tind sa demonstreze o cu totul alta pozitie, cel putin a Facebook daca nu a intregii social media.

In martie, presedintele american Donald Trump a acuzat retlele sociale ca sunt partinitoare fata de conservatori. Apoi, in mai, Casa Alba a lansat un site web unde oamenii pot raporta daca considera ca conturile lor de social media au fost excluse din cadrul unei platforme din cauza partasiei politice.