Dependenta de jocuri video
Dependenta de jocuri video este un subiect dezbatut intens in societatea noastra moderna, mai ales in situatia in care apar atat de multe jocuri video si atat de multe dispozitive in fata carora din ce in ce mai multi copii isi petrec cat mai mult timp. Acest fapt a ridicat, pana acum, o gramada de semne de intrebare in ceea ce priveste efectele secundare pe care le-ar avea o asemenea “boala”, insa, faptul ca, inca in momentul de fata, nu a fost catalogata drept o boala in adevaratul sens al cuvantului a facilitat, intr-un fel, raspandirea acesteia in lume. In ultimii doi ani, aceasta problema s-a dezbatut din ce in ce mai mult in principalele organizatii de sanatate din intreaga lume, fiind una dintre cele mai semnificative probleme ale societatii actuale. Iar acum, in urma acestor dezbateri, un vot recent al World Health Organization a decis clasificarea dependentei de jocurile video ca pe o afectiune psihologica grava; asemanatoare cu alcoolismul sau dependenta de droguri, potrivit acestor oficiali. Prin urmare, dependenta de jocuri video este, in sfarsit, clasificata drept un diagnostic, o boala psihologica. Oare exista vreun lucru care nu creeaza dependenta?
S-au prezentat si simptomele sub care se poate recunoaste un astfel de dependent. Astfel, dependenta de jocuri video se poate prezenta la un individ sub mai multe forme. De la sine inteles, atunci cand acesta petrece peste 4 ore in fata PC-ului / laptopului / tabletei / telefonului de gaming; cand se izoleaza social fata de restul colectivului din care trebuie sa faca parte, cand isi schimba, brusc, starea de spirit de la un moment la altul, are o imaginatie saraca, diminuata si este complet focalizat pe realizarile din joc, excluzand alte evenimente ale vietii. Asemenea tulburari pot fi diagnosticate atunci cand o persoana se angajeaza in activitati de jocuri intensive cu pretul indeplinirii responsabilitatilor zilnice sau a altor interese si fara a tine seama de consecintele negative care pot sau nu sa apara.
Desigur, persoanele in discutie nu au mai mult de 17 ani. Asta daca nu locuiesc in Japonia, unde un neet (aka Not In Education, Employement or Training, aka leguma) poate sta inchis in casa pana la varsta de 30 de ani fara sa faca altceva decat sa manance, sa se duca la cumparaturi din cand in cand si sa se joace. Japonezii numesc stilul asta de viata hikikomori (shut-in, inchis in casa). Suna tentant?
In fine. Ideea este ca dezbaterea pe tema acestui subiect este mult mai veche, insa doar acum s-a gasit o concluzie de acest gen. Creatorii de jocuri depun o munca intensa pentru a putea dezvolta titlurile potrivite care sa creeze dependenta. In Marea Britanie, dependenta de Fortnite a fost citata ca un motiv pentru mai mult de 200 de divorturi (R.I.P. Anglia), insa, in continuare, problema ar fi una fictiva. Concluzia e ca de acum, dependenta de gaming, ca o adevarata boala psihologica, va avea si un tratament. Sedinte cu psihologul, medicamente si astfel de lucruri care sa te puna inapoi pe picioare, ca si cum ti-ai fi injectat venele.