Tag usr

Atunci cand a intrat in Parlament, USR era vazut drept un nou PP-DD, in ciuda faptului ca background-ul era putin diferit in comparatie cu partidul lui Diaconescu. In cazul USR, a fost vorba despre transformarea in partid politic a aliantei electorale Uniunea Salvati Bucurestiul (USB), care l-a sustinut pe Nicusor Dan in candidatura sa la primaria Capitalei, atunci cand acesta a pierdut impotriva Gabrielei Firea. Pe atunci, Nicusor Dan inca se afla la conducerea partidului si acest lucru alimenta oarecum imaginea de PP-DD 2.0., cel putin din perspectiva ca acesta sa candideze la alegerile prezidentiale. 

Intre timp, USR a reusit sa supravietuiasca si fara Nicusor Dan, atunci cand Dan Barna a preluat functia de presedinte al partidului. Insa, in timp ce s-a dus imaginea de PP-DD reloaded odata atat cu succesul USR la europarlamentare (si esecul lui Barna la prezidentiale), imaginea proprie pe care acest partid a dobandit-o nu este una dintre cele mai bune. Cu alte cuvinte, USR a capatat acea imagine de partid big tent haotic in care ideologiile se bat cap in cap in functie de factiuni si membri. Ore intregi de dezbateri inainte ca o initiativa legislativa comuna sa vina din partea acestui partid. Pentru ca atunci cand parlamentarii USR au intiative legislative de buna voie, se intampla lucruri precum aceasta initiativa anti-drog care arata exact cat de prost a inteles acest partid fenomenul cu lupta impotriva stupefiantelor. Practic, e un grup care insista sa-ti facă bine cu forta, sa-ti impuna exact ce sa fumezi, unde sa fumezi, cate alimente sa consumi si alte lucruri fata de care ar trebui sa ai control total. Sau cat zgomot poti face pana sa fii ridicat si amendat pentru tulburarea linistii publice, insa acea idee n-a trecut.

Proiectul pe care deputata USR, Lavinia Cosma, l-a lansat nu este atat de periculos precum ar parea initial, totusi. Mai ales pentru faptul ca nu se modifica pedepsele pentru consum, ci doar pentru trafic. Mai detaliat, legat de posesia de droguri pentru consum propriu, pedeapsa cuprinsa intre trei luni si doi ani sau amenda ramane aceeasi, conforma cu articolul 4 din legea 143/2000. In schimb, modificarea reala vine la articolul 2 din acea lege, pedeapsa pentru trafic urmand a creste la o pedeapsa cuprinsa intre trei si 10 ani (inainte era: de la doi la cinci ani), pentru toate categoriile de droguri.

In realitate, proiectul isi propunea sa defineasca termenul de “legale”. Astfel, de acum cei care se ocupa de trafic cu “boabe” si alte droguri farmaceutice sunt pasibili de pedepse intre 3 si 10 ani in spatele gratiilor. Doar ca lumea s-a revoltat, si nu doar pentru aceasta confuzie. Insa, in momentul de fata, ne aflam intr-o perioada in care multe dintre tarile mai civilizate relaxeaza legile antidrog tocmai pentru ca incriminarea drogurilor si inasprirea pedepselor nu au oferit rezultate pozitive. Ba dimpotriva, asta in timp ce, in comparatie cu alte tari, consumul de droguri in Portugalia a scazut semnificativ de cand acestea au fost decriminalizate.

Romanii inca au tendinta de a se atasa prea mult de oameni politici care par la un moment dat integri. Sa fim seriosi, atunci cand vorbim despre Romania si integritate, vorbim despre doua lucruri care pur si simplu nu au aproape nici o tangenta una cu alta. Dupa cum ne-am obisnuit, atunci cand vine vorba de politica, noi romanii putem alege doar “raul mai mic”, pentru ca nu am avut niciodata alternativa unui guvern profesionist care sa creasca nivelul de trai, numarul de locuri de munca si sa se ocupe de reformereale in sistemul judiciar. Sunt printre marile necesitati pe care Romania ca tara nu le prezinta. Toti promit ca o sa se ocupe, iar la final ramane doar promisiunea. In vederea alegerilor prezidentiale, evident, promisiuinile au luat amploare din nou. Iohannis este favorit pentru castigarea unui nou mandat prin simplul fapt ca nu are o concurenta destul de buna pentru a prezenta o amenintare. Adica, sincer, daca Viorica Dancila chiar crede ca va fii “viitorul presedinte al Romaniei”, atunci inteligenta ei s-ar putea sa doboare recorduri negative. Singura solutie alternativa ar fi vazut Dan Barna, presedintele celor de la USR. 

Un fost secretar de stat in Ministerul Fondurilor Europene in guvernul Ciolos, independent, Barna a intrat mai adanc in politica atunci cand a fost cooptat in USR si a castigat un mandat de deputat de Sibiu la alegerile parlamentare din 2016. Dupa plecarea lui Nicusor Dan, Barna a ajuns presedinte al USR, iar alianta cu PLUS al lui Ciolos si campania “fara penali in functii publice” l-a propulsat la a avea o oarecare popularitate printre romani. Motiv pentru care a si fost desemnat candidat al aliantei USR-PLUS la alegerile prezidentiale. 

In general, USR au o imagine mixta, prin faptul ca sunt lipsiti de ideologie politica si coerenta in ideile de reforme pe care vor sa le implementeze. Insa beneficieaza de pe urma faptului ca sunt persoane relativ noi in politica romaneasca, fata de politicienii din partide precum PSD sau PNL care au un trecut patat de guvernari slabe si chiar membri care au avut adeziunea la PCR in timpul dictaturii lui Ceausescu. Imagine care a fost putin erodata de scandalul in care a fost implicata Clotilde Armand, europarlamentar si fosta candidata pentru primaria sectorului 1 impotriva lui Dan Tudorache. 

Ei bine, acum RISE Project a publicat un articol care vrea sa arate adevarul in legatura cu Dan Barna. Nu e un articol compromitator intr-un mod definitiv, insa nici nu-l pune intr-o lumina buna. Am mai spus ca a fost secretar de stat in Ministerul Fondurilor Europene cand era Ciolos si guvernul tehnocrat la guvernare. In aceasta functie, s-a ocupat de implementarea unor proiecte cu fonduri europene, proiecte care au esuat. Articolul nu-l da complet vinovat pentru aceasta situatie, insa ii “pune in carca” esecul prin prisma asocierii. Plus ca mai e acuzat de faptul ca a acordat consultanta pentru proiecte incapabile de dezvoltare, ca a lucrat cu prieteni si de incompatibilitate cu sora lui care a dezvoltat o firma de confectii pe bani europeni, ce a dat faliment.