Facebook, dat in judecata pentru uciderea unui ofiter de politie

Sora unui ofiter federal de securitate ucis a dat in judecata Facebook, companie redenumita  Meta, acuzand reteaua de socializare ca poarta responsabilitatea pentru uciderea fratelui ei, deoarece platforma a conectat utilizatorii unor grupuri extremiste si a promovat continut daunator. In mai 2020, Dave Patrick Underwood a fost ucis intr-un incident in timp ce pazea o cladire federala si un tribunal din Oakland, in timpul protestelor impotriva uciderii lui George Floyd de catre poliție. Ofiterul, in varsta de 53 de ani, era angajat al Departamentului pentru Securitate Interna. Autoritatile federale spun ca barbatul inarmat care i-a luat viata ofiterului, Steven Carrillo, avea legaturi cu miscarea extremista antiguvernamentala Boogaloo. In procesul intentat gigantului american compania ar fi acuzata de faptul ca l-a conectat pe Carrillo, un sergent al Fortelor Aeriene, cu Robert Alvin Justus Jr., care a fost acuzat ca a avut un rol major in uciderea lui Underwood. Reteaua de socializare a recomandat ca Justus sa se alature unor grupuri legate de Boogaloo, ceea ce l-a determinat sa-l cunoasca pe Carrillo, se arata in plangerea redactata impotriva retelei de socializare. Se presupune ca Justus conducea duba cand Carrillo a tras focuri de arma prin usa glisanta deschisa a pasagerului, pe data de 29 mai 2020.

„Incidentul nu a fost un act de violenta intamplator. A fost punctul culminant al unui complot extremist nascocit si planificat pe Facebook de doi barbati care Meta i-a conectat prin infrastructura grupurilor Facebook si utilizarea de catre aceasta a unor algoritmi concepuți si mentionati sa creasca implicarea utilizatorilor si, in mod corespunzator, profiturile Meta”, se arata in procesul pentru moarte din culpa, intentat de Angela Underwood Jacobs la o Curte Superioara din California. Platformele online sunt protejate de raspunderea pentru continutul postat de utilizatori in conformitate cu o lege federala cunoscuta sub numele de Sectiunea 230, dar procesul sustine ca aceste protectii nu se aplica in acest caz. Plangerea acuza compania de faptul ca promoveaza grupuri extremiste pentru a mentine utilizatorii implicati pe site, contribuind la cresterea profiturilor din distribuirea reclamelor pe platformele social media ale companiei. Iar adevarul e ca este o situatie cu care se confrunta de mult timp, avand in vedere ca nu este prima plangere impotriva companiei. Care a fost acuzata in timpul atentatelor de la Christchurch, Noua Zeelanda, ca a permis unui terminat psihic sa faca un live cum intra intr-o moschee si omoara musulmani. Sau cum a permis mai multor grupuri rasiste, de extrema dreapta sau alb-nationaliste, sa existe in primul rand.

Jacobs solicita de la Facebook daune care depasesc 25.000 de dolari. Purtatorul de cuvant al Facebook, Kevin McAlister, a declarat ca afirmatiile facute in plangerea penala sunt „fara temei din punct de vedere legal”. „Am interzis peste 1.000 de mișcări sociale militarizate din platforma noastră și lucrăm îndeaproape cu experți pentru a aborda problema mai largă a radicalizării internetului”, a spus el.

In iunie 2020, Facebook a interzis miscarea boogaloo, desemnand-o drept o organizatie periculoasa. Cu toate ca inca mai sunt o multime de grupuri sau de persoane care sunt afiliate acestei miscari. Boogaloo a aparut pe 4chan acum cativa ani si s-a raspandit ulterior si pe alte platforme. Desi utilizarea termenului dateaza din 2012, miscarea nu a fost in atentia publicului pana la sfarsitul anului 2019. Adeptii folosesc boogaloo, inclusiv variatii pentru a evita represiunile retelelor sociale, pentru a se referi la revolte violente impotriva guvernului federal, un rezultat adesea anticipat fiind confiscarea armelor de foc de catre autoritati in timpul unei astfel de miscari.