Obama critica dezinformarea pe retelele sociale: „Oamenii mor”

Fostul presedinte Barack Obama a avertizat asupra faptului ca raspandirea dezinformării pe retelele sociale reprezinta o amenintare la adresa democratiei si a cerut reglementarea platformelor tehnologice. „Insusi designul acestor platforme pare sa ne incline intr-o direcție gresita”, a spus Obama in timpul unui discurs la un eveniment Stanford Cyber ​​Policy Center, adaugand ca retelele de socializare „turboalimenteaza unele dintre cele mai rele impulsuri ale umanitatii”. Obama a subliniat impactul in lumea reala a raspandirii dezinformarii online, inclusiv in legatura cu informatiile false privind COVID-19 si vaccinurile impotriva acestuia.

„Faptul ca oamenii de stiinta au dezvoltat vaccinuri sigure si eficiente in timp record este o realizare de necrezut”, a spus Obama in timpul discursului sau de o ora. „Cu toate acestea, in ciuda faptului ca stim ca vaccinul a fost testat clinic pe miliarde de oameni din intreaga lume, aproximativ unul din cinci americani este inca predispus expuneri la pericol, sa-si pună familiile in pericol, mai degraba decat să se vaccineze. Oamenii mor din cauza dezinformarii”.

Comentariile lui Obama vin in timp ce parlamentarii de ambele parti ale culoarului se concentreaza pe legislatia pentru a controla puterea si influenta companiile din asa numita Big Tech, vizand multinationalele tehnologice acuzate ca dauneaza consumatorilor prin sufocarea concurentei din partea jucatorilor mai mici, exploatand datele personale pentru profit si controland ceea ce este partajat si consumat in mediul online. Numind dezinformarea „o amenintare pentru democratia noastra”, Obama a evidentiat teoriile conspiratiei nefondate despre frauda electorala care au alimentat revolta mortala din 6 ianuarie de la Capitol Hill, precum si  videoclipurile fake din Rusia despre razboiul sau cu Ucraina.

„Oameni precum [presedintele rus Vladimir] Putin si,de altfel, Steve Bannon inteleg ca nu este necesar ca oamenii sa creada aceasta informație pentru a slabi institutile democratice. Trebuie doar sa inunzi piata publica a unei tari cu suficienta canalizare bruta, trebuie sa ridice suficiente intrebari, sa raspandeasca suficienta mizerie, sa planteze suficienta teoretizare a conspirației, astfel incât cetatenii sa nu mai stie ce să creada”, a spus Obama.  „Odata ce isi pierd increderea in liderii lor, in mass-media, in institutiile politice, unii in altii, posibilitatea adevarului – jocul a fost castigat”, a adăugat el. Obama a cerut companiilor de tehnologie sa fie mai transparente in legatura cu modul in care functioneaza algoritmii lor pentru a difuza continut catre utilizatori.

„Aceste companii sunt inca mult prea pazite cu privire la modul in care funcționeaza exact standardele lor sau la modul in care sistemele lor de clasificare a angajamentului influenteaza ceea ce devine viral si ce nu”, a spus el.

Obama si-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru reformarea Sectiunii 230 din Actul de decenta in comunicare din 1996, care protejeaza platformele precum Facebook, Instagram si YouTube de procese legate de conținutul pe care utilizatorii lor il postează. Atat democratii, cat si republicanii sustin ca isi doresc sa implementeze schimbari in acest sens, dar sunt impartiti de-a lungul liniilor de partid cu privire la modul de a face aceste schimbari. Iar Obama sustine faptul ca industria tech trebuie sa-si asume o anumita responsabilitate in implementarea schimbarii.

„Aceste companii trebuie sa aiba o alta stea a Nordului, in afara doar de castigarea de bani si cresterea cotei de piata. Rezolvati problema la crerea careia ati contribuit in mare parte, dar sustineti si ceva mai mare”, a fost mesajul lui catre multinationalele din domeniul tech. El a facut, de asemenea, apel la angajatii companiilor respective sa puna presiune pentru o eventuala schimbare. 

„Aveti puterea de a muta lucrurile in directia corecta. Puteti sustine schimbarea, puteti face parte din aceasta reproiectare — si daca nu, puteti alege cu cap si sa mergeti sa lucrați cu companii care incearca sa faca ceea ce trebuie.”

Influencerii social-media: veniturile infloresc pe fondul popularitatii crescande

Nu, in acest articol nu voi vorbi despre asa-zisii influenceri din Romania, vloggerii de pe YouTube care isi iau filme cu clout. Notiunea de clout in Romania nu exista in adevaratul sens al cuvantului, in primul rand pentru ca publicul care vizioneaza aceste “starlete” in mod regulat este unul destul de restrans in ciuda numarului mare de abonati (pentru a aduna mai multe vizualizari decat cele 600k pe medie e nevoie de o piesa trap cu un beat jenant si versuri facute cu dictionarul sau un clickbait gen “nu mai sunt virgina”). Si in al doilea rand pentru ca rareori se pot promova artisti sau vloggeri in acest domeniu printr-o colaborare cu un nume mai mare in industrie, iar motivul este cel pe care l-am spus in punctul 1. In schimb, vom vorbi despre influencerii mai mari, care au vizionari si fani la nivel global si nu, nu este vorba neaparat despre cei de pe YouTube (da, au bani, dar in multe cazuri sunt demonetizati si marginalizati de catre companie in dauna unor personaje consacrate la Hollywood, ca Zack Efron). Dupa cum spun si in titlu, este vorba despre influencerii de pe social media si da, din pacate, includem si TikTok in aceasta minunata ecuatie. 

Banii obtinuti de catre influencerii de pe social-media au crescut intr-un mod considerabil in ultimii ani de zile, potrivit unui nou raport pe aceasta tema. Compania de marketing Izea a constatat ca pretul mediu al unei fotografii sponsorizate pe Instagram a ajuns de la 134 de dolari in 2014 la 1.642 de dolari in 2019. Si asta e doar un exemplu, sumele sunt mai mari atunci cand vine vorba de sponsorizari in videoclipuri. Fata de romani, utilizatorii din strainatate nu sunt atat de vocali atunci cand vine vorba despre o reclama sponsorizata. Bine, poate e si de la faptul ca influencerii de afara stiu sa le prezinte intr-un mod mai interesant fata de vlogerii de la noi, dar e o diferenta ca de la cer la pamant. 

Iar brandurile par dispuse sa plateasca sume destul de frumoase pentru ca acesti influenceri sa sponsorizeze postari, videoclipuri, povesti si bloguri, conform celor de la Business Insider. In cele din urma, aceste branduri incearca sa “prinda” la un public mai tanar, iar acel tip de public il regasesti in fanbase-urile multor influenceri, chit ca e vorba de YouTube sau de platforme social media. Mai mult, un expert insista ca acesta nu inseamna neaparat sfarsitul pentru publicitatea in mod traditional. Desi e un lucru de care ne-am prins cu totii, avand in vedere noii termenii si servicii ai YouTube (sa nu mentionez reclamele care se desfasoara in mod abuziv uneori).

“Marketingul digital este echivalentul termenului word-of-mouth, dar va exista intotdeauna un amestec intre acesta si publicitatea traditionala”, a spus Yuval Ben-Itzhak, directorul executiv al platformei de marketing social media Socialbakers. Din nou, cred ca YouTube a demonstrat acest lucru in repetate randuri in ultima vreme, dar ce-i drept e ca omul are dreptate in privinta acestui subiect. 

Social media si influenta sa negativa asupra societatii

Chiar daca nu suntem dispusi sa recunoastem acest lucru, faptul ca retelele sociale au preluat controlul asupra vietilor noastre intr-un mare fel, este un fapt ce nu mai poate fii negat atat de usor. Practic, as putea spune ca social media ne distruge societatea, si am o multime de argumente pentru a sustine acest lucru. Daca stam sa le analizam, multe dintre aceste modalitati sunt extrem de stupide, insa efectul lor este suficient de puternic pentru a influenta negativ o multime de oameni, mai ales cei din generatiile mai tinere. Iar pentru a aduce argumente, voi prezenta mai jos o lista cu toate modurile prin care Facebook, Instagram, Snapchat, YouTube si Twitter distrug lumea in care traim.

Instagram distruge locurile frumoase ale naturii

Da, acest argument pare usor deplasat, pana cand iti dai seama ca, datorita functiei  geolocații, informatii in ceea ce priveste locul in care te afli intr-o poza sunt disponibile pentru oricine. Astfel, daca vezi pe cineva ca a postat o fotografie in care se afla, de exemplu, intr-o padure superba, mai multi utilizatori o vor vedea si vor vrea si ei sa ajunga acolo. Daca utilizatorul care a postat imaginea are geolocatia activata, atunci oricine poate afla unde se afla padurea respectiva.

Caz in care, destinatii turistice superbe, ar fi, dintr-odata, vizitate de mai multi turisti decat ar putea duce. Iar daca locul respectiv este, intr-adevar, o padure, atunci s-ar putea aduna o multime de oameni dornici sa iasa la un gratar cu familia si prietenii. Ceea ce inseamna, din start, poluarea acelei paduri. Poate si despadurirea ei, pentru ca austriecii au nevoie de lemnele din Romania.

Sanse mai putine la angajare

Dar cine are nevoie de angajare atunci cand romanul stie sa invarta bani fara loc de munca? Mai in gluma, mai in serios. La inceputurile Facebook, utilizatorilor le era teama sa posteze poze prea compromitatoare cu ei insisi, avand in vedere faptul ca exista posibilitatea ca viitorii angajatori sa le vada si să ii judece din aceasta cauza. Ei bine, situatia s-a schimbat, dupa mai bine de un deceniu de popularitate a retelei in lume. Peste 2300 de angajati ai departamentelor de resurse umane din cadrul diferitelor companii au raspuns unui sondaj, in care s-a dovedit faptul ca majoritatea acestora analizeaza prezenta in social media a posibililor angajati. 57% dintre acestia au recunoscut ca nu vor chema un aplicant la interviu daca acesta nu are cont pe nici o retea sociala.

Angajatorii vor sa stie cat mai multe lucruri despre candidati inainte de a-i chema la interviu – iar daca acestia nu au o prezenta in online sau au poze compromitatoare, acestia nu vor fi luati in serios. Prin urmare, oamenii ajung sa aiba mai puține sanse de a obtine un post.

“Influencerii” au continut sponsorizat

Acest aspect este legat mai mult de YouTube decat de alte retele sociale, insa influencer poti ajunge printr-o combinatie ridicola de noroc si simt al pietii. Mulți dintre acestia sunt pe principiul “fake it till you make it” (adica “prefa-te pana reusesti”). Categoria asta vizeaza mai mult YouTube-ul pentru ca, dupa spusele unor vloggeri, se fac prea putini bani din clipuri de tip vlog. Motiv pentru care unii vloggeri s-au apucat de cantat. Stim cu totii ca o piesa atrage mai multe vizualizari in comparatie cu un vlog. Insa, pentru a castiga o suma mai mare dintr-un vlog, acestia tind sa profite de abonatii lor pentru a strecura, fatis sau pe ascuns, o reclama spre un brand; de exemplu, Coca Cola. Iar continutul care trebuia sa fie pentru entertainment este marcat de plasare de produse. Desigur, atunci cand cineva face reclama din oficiu unei companii, aceasta din urma trebuie sa aiba control asupra continutului reclamei. Lucru care duce la o multime de reclame false.