Category Diverse

Odata cu numaratoarea inversa pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc la sfarsitul anului, a inceput si valul de promisiuni din partea politicienilor. In special cel din partea guvernului PNL, ajuns in fruntea tarii printr-un compromis intre partidele de opozitie pentru sustinerea unui cabinet minoritar unicolor dupa motiunea de cenzura impotriva Vioricai Dancila. In ultimul timp, si prin asta vreau sa spun in ultimii 10 ani, nici un partid politic castigator al unor alegeri nu a fost in stare sa-si duca mandatul pana la capat. 

Ales pe perioada 2008-2012, PDL a trecut in opozitie in mai 2012, cu 7 luni inainte de termen, atunci cand PSD si PNL erau aliate sub sigla USL si Victor Ponta ajungea premier. Evident, tot USL castiga alegerile din decembrie 2012. Pacat ca, totusi, USL s-a destramat prin 2014, intr-un moment in care refuzul lui Ponta de a-l nominaliza pe Iohannis in functia de ministru de Interne i-a croit acestuia, incetul cu incetul, drumul spre Palatul Cotroceni. PSD continua sa guverneze bazandu-se pe sprijinul UDMR si PLR, aripa PNL care l-a urmat pe Tariceanu in planul de ramane la guvernare. Doar ca, in octombrie 2015, Ponta demisiona in urma protestelor de dupa Colectiv, iar PSD trecea in opozitie. Se ridica guvernul de tehnocrati al lui Ciolos, sustinut in alegeri de PNL si USR, partid aparut in urma succesului lui Nicusor Dan sub sigla USB in candidatura la primaria Capitalei. Dar tot PSD castiga alegerile. Iar acum PSD, din nou, a cazut in opozitie cu un an inainte de alegeri.

Din experienta lui Ciolos, ramane evident un singur lucru, cat se poate de grav: un PSD in opozitie e mult prea puternic. Desi, deocamdata nu e cazul, avand in vedere luptele pentru putere din interiorul partidului dupa demisia lui Dancila, insa experienta trecutului e un semnal de alarma pentru viitor. Motiv pentru care cei de la PNL stiu ca trebuie sa-si joace bine cartile in acest interval pana la alegeri pentru a putea castiga. Evident, trebuie sa invete din greselile lui Ciolos si sa obtina rezultate. Pana au loc alegerile, sa putem reveni pe urma la rutina. 

In orice caz, au inceput promisiunile, precum inaugurarea a nu mai putin de 120 de kilometri de autostrada in cursul acestui an. E o cifra care ar insemna de aproape trei ori mai mult in comparatie cu kilometrii de autostrada construiti in 2019, insa de la promisiuni la fapte e cale lunga, ca in cazul oricarui astfel de proiect. Nu neaga nimeni faptul ca ar fi un progres real, doar ca nu este un proiect care sa fie atat de usor de realizat. In 2019, in Romania s-au inaugurat doar 43 de kilometri noi de autostrada, ceea ce e mult mai putin chiar si fata de cat s-a inaugurat in 2018, 60 de kilometri. Din acest punct de vedere, guvernul Dancila a avut poate una dintre cele mai bune performante ale sale la Palatul Victoria. Alaturi de alte performante, in alte domenii…

Continuarea in articolul urmator

Cei de la Facebook incearca sa-si schimbe imaginea patata de scandaluri printr-o multime de lucruri. E o strategie cat se poate de interesanta, pe de o parte ofera utilizatorilor optiuni noi pentru a demonstra ca s-au schimbat fata de alte vremuri. Pe de alta parte, Facebook este probabil cea mai controversata platforma online din lume, in mare parte lucru care se datoreaza scandalului Cambridge Analytica. In orice caz, reteaua sociala este extrem de nepopulara in fata publicului american. Facebook sustine ca dispune de mecanismele necesare sa verifice cat de autentice sunt unele stiri, dar orice informatie postata de oameni politici nu va trece prin acest filtru. Cu alte cuvinte, reteaua sociala le da voie politicienilor sa manipuleze publicul dupa cum vor, comportament cu care nu sunt deacord atat angajatii, cat si o parte dintre executivii corporatiei americane. In ciuda tuturor acestor lucruri, se pare ca imaginea platformei a avut prea putin de suferit si, de atunci, executivii companiei au incercat sa-si canalizeze eforturile spre alte chestiuni in afara de problemele sale.

Dupa cum spuneam, in ciuda faptului ca se incapataneaza sa-si mentina politicile in privinta reclamelor electorale in conditiile in care SUA are alegeri prezidentiale in toamna, Facebook vrea sa arate ca face pasi importanți pentru a-si spăla imaginea. Reteaua sociala a promis a ia anumite masuri in legatura cu recenziile pe care le lasa utilizatorii. Cu alte cuvinte, cei de la Facebook au anuntat ca vor lua mai multe masuri impotriva recenziilor false si inselatoare pe care le lasa unii utilizatori. Cu toate ca anumite informatii sunt cat se poate de greu de vetificat, in special cele care sustin ca anumite companii ar fi tepare. Pentru ca s-ar putea ca utilizatorii respectivi sa aiba dreptate, mai mult sau mai putin. Depinde in ce masura recenziile negative sunt redactate de catre un singur utilizator sau de mai multi. Evident, cei de la Facebook au fost fortati sa faca acest lucru de catre companiile care au venit cu reclamatii in privinta acestui lucru. Si nu numai. O gramada de presiuni asupra companiei americane in acest sens au fost exercitate de catre cei de la Consiliul Concurentei din Marea Britanie. E o masura care va fi luata si de eBay, un gigant in materie de comert online.

Facebook sustine ca a eliminat 188 de grupuri si a dezactivat 24 de conturi de utilizator, in timp ce eBay a interzis definitiv 140 de utilizatori, din vara pana acum. Obiectiile sunt in privinta acelor conturi false care ar fi facute special pentru a defaima o companie sau alta. Consiliul Concurentei din Marea Britanie s-a referit si la unele postari de pe Instagram, retea care apartine Facebook, si pe care ar fi niste nereguli la unele postari. Evident, atat Facebook, cat si eBay au sustinut ca nu au lasat astfel de continut pe platforma in mod intentionat.

„Milioane de oameni isi bazeaza deciziile de cumparaturi pe recenzii, iar daca acestea sunt inselatoare sau neadevarate, cumparatorii ar putea ajunge sa fie indusi in eroare sa cumpere ceva ce nu isi doresc sau nu lise potriveste, in dezavantajul comerciantilor cinstiti”, a declarat Andrea Coscelli, director CMA.

Facebook este, probabil, cea mai controversata platforma online (subliniez, platforma online, nu retea sociala; vorbim despre alte nivele) din lume. Politica retelei sociale este una cat se poate de ferma in ceea ce priveste abordarea alegerilor din 2020. Criticile pe care le-a intampinat compania americana in acest sens nu par ca si cum ar putea genera o schimbare, executivii de la Facebook incapatanandu-se sa procedeze cum stiu ei mai bine. Asta in ciuda faptului ca exista critici si din interior, de la angajatii companiei, care stiu si ei ca aceste decizii ar face reteaua sociala extrem de nepopulara in fata publicului american. Ca si cum reputatia Facebook nu ar fi deja patata de o gramada de alte scandaluri, iar prejudiciul de imagine in urma cazului Cambridge Analytica nu ar fi unul semnificativ.  

Bine, in cazul de fata, vorbim despre politica Facebook in privinta alegerilor ca un intreg. Executivii companiei, dupa cum am spus si in titlu, sunt si nu sunt pregatiti de un compromis. Joi, acestia au prezentat o serie de update-uri realizate cu scopul de a-ti mai mult control asupra reclamelor politice pe care le poti gasi pe platforma retelei. Au facut acest lucru dupa ce o multime de utilizatori au pus presiuni ca reteaua sociala sa indeparteze de tot reclamele politice, dupa modelul celor de la Twitter. Exemplul marii rivale in domeniul social media a fost urmat si de alte aplicatii, precum Spotify, deci o schimbare in acest sens trebuia sa vina de la sine. Iar cei de la Facebook au decis sa ofere utilizatorilor posibilitatea sa vada mai putine reclame poltice, pentru a imbuna opinia publica. 

In acelasi timp, Facebook refuza sa-si schimbe cea mai controversata politica electorala. Reteaua sociala sustine ca poseda mecanismele necesare pentru a verifica autenticitatea unei stiri, insa orice informatie postata de oameni politici nu va trece prin acest filtru. Cu alte cuvinte, Facebook le permite politicienilor sa minta cum vor, fara sa fie verificati. Comportament care este criticat pana si din interior, dupa cum spuneam mai sus, si o sa citez. „Ne opunem cu tarie la aceasta politica asa cum este ea”, spuneau, la un moment dat, angajatii Facebook intr-o scrisoare de care au facut rost, ulterior, cei de la The New York Times. “Nu protejeaza vocile, ci permite politicienilor sa ne armeze platforma, vizand persoane care cred ca continutul postat de persoane politice este de incredere.”, se arata in scrisoare.

Zuckerberg si alti executivi ai Facebook au aparat decizia companiei, spunand ca publicul are dreptul sa rumege ce spun politicienii inainte sa ia o decizie. Imi place faptul ca atat Zuck, cat si oamenii lui au uitat sa mentioneze faptul ca oamenii de rand nu au atat de multe mijloace de a verifica spusele unor politicieni. Si mai ales de faptul ca manipularea colectiva e un proces care a ajuns in constiina unei minoritati din populatia planetei in general. Sunt scuze pentru a-si justifica faptele, ca nu fac nimic gresit din punct de vedere etic. Insa, s-ar putea sa-i coste destul de scump dupa alegeri.

Ca si in cazul multor alte vehicule cu care circuli in viteza, risti sa faci accident. Trotineta electrica este putin mai complicata in comparatie cu alte vehicule pentru ca e mai greu s-o opresti odata ce ai luat viteza (forta centrifuga). Desigur, tronitele electrice sunt foarte avantajoase. Nu ai nevoie sa faci nimic in afara de a invarti de cateva ori de ghidon si a pune o frana pe alocuri. Evident ca sunt multi care aprecieaza acest lucru, iar trotineta electronica a devenit un mijloc de deplasare intr-o multime de orase de pe mapamond. Chiar si in Romania, desi vezi mai multi utilizatori ai acestui vehicul la Bucuresti decat in orice alt oras al tarii. Probabil pentru ca, dupa standardele unui mare oras european, Bucurestiul este singurul oras care s-ar califica la nivelul de metropola (si asta doar pentru ca e capitala).

In orice caz, revenind la subiect, numarul accidentelor suferite de catre cei care folosesc trotinete electrice s-a marit de patru ori in ultimii patru ani. Si asta inseamna doar 10% din partea rea cu care se pot confrunta amatorii acestui mijloc de transport. In ciuda faptului ca, obiectiv vorbind, depinde de norocul si aptitudinea fiecaruia in ce masura va avea parte de un accident sau nu. Pentru ca sunt si multe persoane care nu fac accident in aceasta situatie, dar riscurile sunt prezente permanent. Ca pe oricare alt vehicul, de altfel, Atunci cand te deplasezi cu o viteza mare fara protectie pe strazile aglomerate ale unui oras, risti sa dai peste cineva, asta in cel mai bun caz. Alteori, sunt accidente pe trecerea de pietoni sau chiar in trafic. Un studiu in legatura cu acest subiect, realizat de catre cercetatorii de la UCSF, arata faptul ca, in Statele Unite, accidentele declarate pe trotinete electrice au crescut cu un procentaj radical, de 222% in perioada 2014 si 2018. Aproximativ 39.000 de oameni dintre cei care au suferit aceste accidente au sustinut ca s-au ranit singuri si ca nu au fost implicati intr-un accident mai grav si nu au intrat in contact cu vreun autoturism. O cifra cat se poate de interesanta. Dupa cum spuneam, trotinetele electronice pot fi suficient de greu de manevrat. 

Aproximativ 3300 de oameni au ajuns si la spital. Este o valoare care a crescut cu un procent coplesitor, de 365%, tot in intervalul acelor 4 ani de zile. Tinerii intre 18 și 34 de ani au fost cei mai expusi la aceste accidente, acestia fiind majoritatea utilizatorilor de trotinete electrice in trafic. Cel mai grav lucru in legatura cu aceste trotinete este faptul ca un echipament de protectie nu este obligatoriu. Si ar trebui sa fie, mai ales la cap, deoarece sunt multe accidente cu trotinetele electrice chiar in acea zona. Astfel, cam o treime dintre cei care au ajuns la spital dupa ce au condus o trotineta electrice au suferit un traumatism cerebral. Ca in orice caz in care se enumera doar cercetari si speculatii, situatia reala ar putea fi mult mai grava de atat.

Am ajuns la stadiul in care se vorbeste intens despre izbucnirea celui de-Al Treilea Razboi Mondial, mai mult sau mai putin serios. Mai ales in conditiile conflictului militar in Orientul Mijlociu dintre Iran si Statele Unite, conflict care a atras atentia asupra lumii in ultimul timp, atat prin amenintarile din partea politicienilor ambelor state, cat si prin actiunile intreprinse de ambele parti. Tot conflictul a pornit de la moartea generalului iranian Qassem Soleimani intr-un atac american asupra Bagdadului. Da, Bagdad e capitala Irakului, insa trupele iraniene se afla pe teritoriul vecin inca din 2014. Oficial, ii ajuta in lupta impotriva fortelor Statului Islamic, care sunt din ce in ce mai decimate pe masura ce au inceput sa intervina impotriva lor tot felul de puteri regionale sau globale. Neoficial, Irakul a devenit un fel de colonie a Iranului, trupele iraniene beneficiind de sprijinul neconditionat al guvernului de la Bagdad. Ma uit la Irak si nu vad, in momentul de fata, decat un stat-marioneta cum erau Slovacia si Croatia celui de-Al Doilea Razboi Mondial pentru Germania Nazista. 

In orice caz, raspunsul Iranului a fost sa atace cu rachete balistice doua baze militare americane in Irak. Rapoartele in privinta acestor incidente varieaza de la o parte la alta. Americanii sustin ca daunele au fost minime si ca nu au fost victime in urma acestui atac, pe cand presa iraniana declara ca ar fi murit 80 de militari americani ca urmare a actiunilor Garzii Revolutionare Iraniene.

Insa, intrand in ideea principala a articolului, inca de cand s-a pus in vedere situatia unui nou razboi mondial, americanii au inceput sa primeasca mesaje conform carora ar trebui sa fie recrutati in armata. Raspunsul oficial al Armatei SUA este ca aceste mesaje sunt false. Marti, contul de Twitter al Serviciului de Recrutare al Armatei americane a declarat ca mesajele despre recrutarea unor persoane pentru serviciul militar sunt „false si nu sunt comunicate oficiale din partea armatei”. Reprezentantii serviciului de recrutare au declarat ca au primit mai multe apeluri si e-mailuri in legatura cu acele mesaje false. Acesta a adaugat ca decizia de a adopta un proiect nu este luata de catre Comandamentul de Recrutare al Armatei SUA si ca un proiect nu a fost in vigoare din 1973.

Mesajele text despre aceasta farsa sustin ca destinatarilor le-au fost trimise mai multe SMS-uri de catre armata americana, SMS-uri la care multi nu au raspuns. Mesajele text au continuat chiar si asa, spunand ca individul trebuie sa raspunda sau sa viziteze o sucursala pentru a se pregati de inrolarea in armata. 

Presedintele Donald Trump a emis o declaratie, in cursul zilei de miercuri , despre situatia dintre Iran si Casa Alba. El a spus ca nu au fost raniti americani sau irakieni in atacurile  Iranului asupra bazelor militare din Irak, ce contin atat soldati americani, cat si trupe din partea aliatilor SUA. Trump a continuat, spunand ca Iranul „pare sa fie in picioare” si ca Statele Unite vor impune imediat tarii noi sanctiuni economice. Insa, nu pare sa fie cazul pentru actiuni militare.

Situatia devine una din ce in ce mai tensionata in Orientul Mijlociu, pe fondul ingrijorarii (sau amuzamentului unora) in privinta posibilitatii izbucnirii unui “WW3”. Avem amenintarile Iranului cu razbunarea pentru uciderea generalului Qasem Soleimani intr-un atac aerian american asupra Bagdadului si promisiunile Statelor Unite cu represalii in cazul in care iranienii intreprind actiuni militare impotriva SUA. Deocamdata, razboiul dintre cele doua natiuni a fost doar pe Twitter, protagonistii Donald Trump si Hassan Rouhani amintind ca tensiunile dintre Iran si SUA sunt mult mai vechi decat programul nuclear al republicii islamice. Cu numere gen 50 si 290, aluzii, fie la diplomatii americani care au fost prizoneri politici in Iran in anii 70, fie la numarul de pasageri morti dupa ce un avion iranian a fost doborat de o drona americana in 1989. Evenimente pentru care nici unul dintre guvernele Iranului sau SUA nu si-au cerut scuze unul fata de celalalt pana in momentul de fata. In orice caz, ultimele stiri din Irak nu par sa sugereze ca ar fi o situatie care sa poata fi evitata.

Astfel, in dimineata zilei de miercuri, Iranul a atacat cu rachete balistice doua baze militare americane in Irak. Este o stire confirmata atat de presa de stat iraniana si reprezentanti ai  Corpul Garzilor Revolutionare Islamice, cat si de Casa Alba. Cu alte cuvinte, guvernul de la Teheran s-a tinut de cuvant dupa ce promisese a fi represalii pentru uciderea generalului Soleimani. Asta dupa ce, ieri, Parlamentul Iranului a adoptat in unanimitate un proiect de lege prin care erau clasificati drept “teroristi” toti soldatii americani si angajatii Pentagonului aflati in regiune. Prin acest proiect de lege, „orice ajutor acordat acestor forte, inclusiv militar,  financiar, tehnic sau logistic, va fi considerat drept complicitate la un act terorist”. Acum, reprezentantii fortelor armate iraniene sustin, intr-o declaratie publica, ca „razbunarea Garzilor Revolutionare a început”. Semn clar ca fortele iraniene nu se vor rezuma doar la acest atac. 

Cu toate ca inca nu a fost emisa o declaratie de razboi de catre nici una dintre parti. Aparent, pentru iranieni, acest scenariu ar fi unul exclus din start. „Iranul a luat masuri proportionale in materie de autoaparare. Nu cautam escaladarea sau razboiul, ci ne vom apara de orice agresiune.”, a declarat Mohammad Javad Zarif, ministrul de externe al Iranului. Insa, SUA ar putea emite o astfel de declaratie, desi ar avea drept consecinta o implicare a Rusiei si Chinei si, cel mai probabil, izbucnirea WW3.

„Totul este bine! Rachete lansate din Iran la doua baze militare situate in Irak. Evaluarea victimelor si daunelor au loc acum. Pana acum, bine! Avem, de departe, cei mai puternici si bine echipati militari oriunde in lume!”, a scris Trump pe Twitter in legatura cu incidentul. Presedintele american a promis ca va reveni ulterior cu o declaratie. Iar lumea se intreaba daca va fi una de razboi oficiala. Pentru ca, in mod cert, va veni un raspuns din partea SUA la acest atac al Iranului.

De-a lungul timpului, cei de la Uber au fost implicati in mai multe conflicte de natura judiciara. Intr-o prima faza, modelul de afaceri al companiei era atat de inedit incat compania nu se afla in legalitate in multe dintre tarile in care activa (printre care si Romania, unde a intrat in legalitate abia in vara acestui an dupa o ordonanta de urgenta a guvernului Dancila). Acum, una dintre principalele probleme ale companiei de ride sharing este legata de modul in care aceasta isi trateaza soferii. Situatia este una destul de complicata, acestia avand anumite avantaje in plus, dar si dezavantaje clare fata de un angajat normal. Iar in ultima vreme, o multime de state sau orase din SUA au inceput sa ia masuri in aceasta privinta. Evident, ca multe dintre alte legi adoptate ulterior, California a dat startul. Iar cei de la Uber au inaintat luni o plangere impotriva statului California, sustinand ca o lege a lucratorilor de reper care ar urma sa intre in vigoare este neconstitutionala. Procesul urmareste sa blocheze AB 5, care are potentialul de a sustne companii cu economie giganta, precum Uber si Lyft.

Plangerea, care de asemenea ii enumera pe Postmates ca reclamant, sustine ca legea vizeaza in mod nedrept lucratorii si companiile din economia la cerere, tratandu-le intr-un mod diferit fata de angajatii traditionali si amenintand flexibilitatea acestora. In septembrie, California a devenit primul stat care a adoptat o lege care vizeaza protejarea drepturilor lucratorilor de concerte, care obliga companiile Uber, Lyft, DoorDash, Postmates si alte companii din economia de concerte sa-si reclasifice lucratorii ca angajati. Utilizarea contractantilor independenti permite companiilor sa transfere multe costuri catre lucratori. Procesul spune ca legea scuteste in mod arbitrar zeci de ocupatii, inclusiv vanzatori, agenti de turism, scriitori de granturi, pescari comerciali si soferi de camioane de constructii, printre altele.

“Nu exista nici o rima sau niciun motiv pentru aceste exceptii fara sens, iar unele sunt atat de prost definite sau nedefinite, incat este imposibil sa discernem ce includ sau exclud”, spune plangerea (a se vedea mai jos), care a fost depusa la Curtea Federala din Los Angeles. Soferii de Uber, la fel ca multi alti lucratori in industria gig, nu obtin in mod obisnuit beneficii precum asigurarea de sanatate, zilele bolnave platite si ore suplimentare. Soferii Uber si Lyft trebuie sa plateasca pentru propriile masini, dar si pentru intretinerea si asigurarea vehiculelor. Multi soferi spun ca acest sistem a dus la exploatarea acestora de catre companiile de ride sharing.

Atat Uber, cat si Lyft au sustinut ca afacerile lor ar putea fi distruse daca li se va cere sa-si reclasifice soferii ca angajati. Cele doua companii au cheltuit 30 de milioane de dolari fiecare pentru a sponsoriza o initiativa de votare pentru noiembrie 2020, care le-ar putea scuti de lege. Procesul de luni solicită instantei sa blocheze legea AB 5 din a intra in vigoare in cursul zilei de miercuri, sustinand ca este neaplicabila, deoarece incalca clauzele de protectie egala in constitutiile din SUA si California, deoarece trateaza diferit companiile din retea si cele din retea.

Ca divertisment la sfarsit de an, cei de la Netflix si-au creat propriul clasament de popularitate si – spoiler alert! – tot ei au realizat cele mai populare emisiuni si filme noi pe propria platforma. Intelegeam daca era un top real, insa acest clasament ma amuza intr-o oarecare masura. Clasamentul Netflix in topul celor mai populare 10 productii difuzate pe serviciul de streaming in 2019 a fost toate originale marca Netflix, cu exceptia unuia: The Incredibles 2, realizat de Disney Pixar. 

Timp de ani, Netflix a inregistrat cresteri considerabile si un public din ce in ce mai larg in intreaga lume. De-a lungul anului 2019, insa, a scazut in statistici atunci cand vine vorba despre cresterile inregistrate la final de trimestru. Ceea ce a motivat compania sa posteze statistici proprii de audienta, in speranta de a atrage interesul producatorilor si actorilor de la Hollywood cu cifrele pe care le-au inregistrat proiectele sale originale. Doar ca toate aceste statistici ale celor de la Netflix vin intotdeauna cu o reclama mai mult sau mai putin ascunsa la adresa serviciului de streaming. Mai ales avand in vedere faptul ca aceste statistici nu sunt verificate in mod independent și nici nu sunt protejate de date detaliate ale companiei. Si nu sunt comparabile cu cifrele. Nici cu cele din box office si nici cu cotele standard Nielsen pentru emisiunile TV.

O purtatoare de cuvant a Netflix a declarat pentru CNET ca aceste criterii nu favorizeazs originalele Netflix, deoarece toate titlurile, originale sau licentiate, erau luate in considerare in egala masura. Sa vedem, insa, topurile. 

Cele mai populare productii (si filme si seriale)

1. Murder Mystery
2. Stranger Things 3
3. 6 Underground
4. The Incredibles 2
5. The Irishman
6. The Witcher
7. Triple Frontier
8. Extremely Wicked, Shockingly Evil and Vile
9. The Umbrella Academy
10. The Highwaymen

Cele mai populare filme

1. Murder Mystery
2. 6 Underground
3. The Incredibles 2
4. The Irishman
5. Triple Frontier
6. Extremely Wicked, Shockingly Evil and Vile
7. The Highwaymen
8. Spider-Man: Into the Spider-Verse
9. Ralph Breaks the Internet: Wreck-It Ralph 2
10. Secret Obsession

Cele mai populare seriale:

1. Stranger Things 3
2. The Witcher
3. The Umbrella Academy
4. Dead to Me
5. You: Season 2
6. When They See Us
7. Unbelievable
8. Sex Education
9. 13 Reasons Why: Season 3
10. Raising Dion

Cele mai populare reality show-uri

1. Tidying Up With Marie Kondo
2. Jailbirds
3. Rhythm and Flow
4. You vs. Wild
5. Nailed It: Season 3
6. Comedians in Cars Getting Coffee: New 2019: Fresh Brewed
7. Awake: The Million Dollar Game
8. Sugar Rush Christmas
9. Prank Encounters
10. Sugar Rush: Season 2

Cele mai populare comedii

1. Dave Chappelle: Sticks and Stones
2. Kevin Hart: Irresponsible
3. Gabriel ‘Fluffy’ Iglesias: One Show Fits All
4. Ken Jeong: You Complete Me, Ho
5. Amy Schumer: Growing
6. Bill Burr: Paper Tiger
7. Aziz Ansari: Right Now
8. Jeff Dunham: Beside Himself
9. Wanda Sykes: Not Normal
10. Mike Epps: Only One Mike

Cele mai populare productii pentru copiii

1. Raising Dion
2. Green Eggs and Ham
3. Lost in Space: Season 2
4. The Dark Crystal: Age of Resistance
5. Victorious
6. You vs. Wild
7. Nailed it!: Season 3
8. Fuller House: Season 5
9. Family Reunion
10. Mighty Little Bheem

Rusia are planuri mari atunci cand vine vorba de domeniul tech si nu sunt toate benefice cetatenilor sai. Guvernul de la Moscova isi doreste sa creeze o versiune online a enciclopediei nationale rusesti care sa inlocuiasca Wikipedia, pentru ca informatiile oferite de Wikipedia “nu sunt de incredere”. Mai mult, e un lucru cunoscut faptul ca rusii planuiesc de ceva vreme sa treaca la propriul server de internet. In mai, presedintele Vladimir Putin a promulgat legea care permite autoritatilor sa-si dezvolte propria retea de internet si sa aiba un control mai amanuntit asupra lucrurilor pe care le vad cetatenii. In momentul de fata, Rusia este conectata la serverul global de internet, cel furnizat de catre Statele Unite ale Americii. Ceea ce inseamna faptul ca Moscova nu are un control atat de mare asupra cetatenilor sai in mediul online, insa aceasta situatie este pe cale sa se schimbe considerabil intr-un viitor destul de apropiat. Legea privind independenta internetului rusesc a intrat in vigoare in noiembrie, atunci cand proiectul cu serverul RusNet se afla intr-un stadiu suficient de apropiat de finalizare. 

Iar acum, serverul RusNet a ajuns intr-o faza de testare, probabil urmand sa fie operational incepand cu anul viitor. In momentul de fata, Rusia nu face decat sa testeze, in centre specializate, mecanismele de reactie fata de amenintarile la adresa unei functionari stabile si securizate a internetului. Ministerul Comunicatiilor din Rusia a spus ca utilizatorii nici macar nu vor observa ca aceste teste sunt in curs. Iar eu nu stiu cum ar putea fi interpretata o astfel de afirmatie, pentru ca nu vad nimic pozitiv in acest lucru. 

Evident, conform Moscovei, aceasta lege nu face decat sa protejeze segmentul rus al internetului in cazul unei deconectari a marilor servere mondiale situate in Europa si in Statele Unite. Desigur, acesta este doar un pretext pentru a introduce propriile sisteme de monitorizare a utilizatorilor rusi. Insa, cel putin la nivel declarativ, scopul este sa le permita serviciilor de stat si retelei bancare ruse sa funcţioneze inclusiv in cazul unui razboi sau unor atacuri cibernetice masive. Bine, ce-i drept e drept, acest lucru ar ajuta Rusia sa-si mentina serviciile online active chiar daca pica retelele globale. Oficial, Rusia sustine ca nu isi doreste sa se izoleze de restul lumii din punct de vedere online, ci doar sa se asigure ca nu ii este taiat accesul la internet.

Desi nu se stie in ce masura va mai fi liber internetul rusesc, cat acces va avea la site-urile occidentale. Sunt anumite site-uri de stiri care sunt blocate in Rusia, in schimb retele sociale precum Facebook sau Twitter sunt disponibile publicului larg. Ceea ce este un lucru bun in comparatie cu China, unde utilizatorii nu au acces la lumea online occidentala. Sunt curios ce o sa se schimbe in acest sens odata cu implementarea RusNet. Oricum, internetul inca este impartit intre Statele Unite si China, conform unor analisti in domeniu. 

Atunci cand a intrat in Parlament, USR era vazut drept un nou PP-DD, in ciuda faptului ca background-ul era putin diferit in comparatie cu partidul lui Diaconescu. In cazul USR, a fost vorba despre transformarea in partid politic a aliantei electorale Uniunea Salvati Bucurestiul (USB), care l-a sustinut pe Nicusor Dan in candidatura sa la primaria Capitalei, atunci cand acesta a pierdut impotriva Gabrielei Firea. Pe atunci, Nicusor Dan inca se afla la conducerea partidului si acest lucru alimenta oarecum imaginea de PP-DD 2.0., cel putin din perspectiva ca acesta sa candideze la alegerile prezidentiale. 

Intre timp, USR a reusit sa supravietuiasca si fara Nicusor Dan, atunci cand Dan Barna a preluat functia de presedinte al partidului. Insa, in timp ce s-a dus imaginea de PP-DD reloaded odata atat cu succesul USR la europarlamentare (si esecul lui Barna la prezidentiale), imaginea proprie pe care acest partid a dobandit-o nu este una dintre cele mai bune. Cu alte cuvinte, USR a capatat acea imagine de partid big tent haotic in care ideologiile se bat cap in cap in functie de factiuni si membri. Ore intregi de dezbateri inainte ca o initiativa legislativa comuna sa vina din partea acestui partid. Pentru ca atunci cand parlamentarii USR au intiative legislative de buna voie, se intampla lucruri precum aceasta initiativa anti-drog care arata exact cat de prost a inteles acest partid fenomenul cu lupta impotriva stupefiantelor. Practic, e un grup care insista sa-ti facă bine cu forta, sa-ti impuna exact ce sa fumezi, unde sa fumezi, cate alimente sa consumi si alte lucruri fata de care ar trebui sa ai control total. Sau cat zgomot poti face pana sa fii ridicat si amendat pentru tulburarea linistii publice, insa acea idee n-a trecut.

Proiectul pe care deputata USR, Lavinia Cosma, l-a lansat nu este atat de periculos precum ar parea initial, totusi. Mai ales pentru faptul ca nu se modifica pedepsele pentru consum, ci doar pentru trafic. Mai detaliat, legat de posesia de droguri pentru consum propriu, pedeapsa cuprinsa intre trei luni si doi ani sau amenda ramane aceeasi, conforma cu articolul 4 din legea 143/2000. In schimb, modificarea reala vine la articolul 2 din acea lege, pedeapsa pentru trafic urmand a creste la o pedeapsa cuprinsa intre trei si 10 ani (inainte era: de la doi la cinci ani), pentru toate categoriile de droguri.

In realitate, proiectul isi propunea sa defineasca termenul de “legale”. Astfel, de acum cei care se ocupa de trafic cu “boabe” si alte droguri farmaceutice sunt pasibili de pedepse intre 3 si 10 ani in spatele gratiilor. Doar ca lumea s-a revoltat, si nu doar pentru aceasta confuzie. Insa, in momentul de fata, ne aflam intr-o perioada in care multe dintre tarile mai civilizate relaxeaza legile antidrog tocmai pentru ca incriminarea drogurilor si inasprirea pedepselor nu au oferit rezultate pozitive. Ba dimpotriva, asta in timp ce, in comparatie cu alte tari, consumul de droguri in Portugalia a scazut semnificativ de cand acestea au fost decriminalizate.