Tag rusia

Ultimele update-uri atunci cand vine vorba despre razboiul dintre Rusia si Ucraina nu par sa contureze o castigatoare clara nici pana in momentul de fata, avand in vedere faptul ca statul est-european inca opune o rezistenta ferma invaziei de catre vecinul sau mai mare si mai puternic. In ultima vreme, avansul trupelor rusesti in nordul tarii a suferit o stagnare, armata ucraineana chiar lansand o contra-ofensiva prin care a reusit sa recaptureze un numar de orase si orasele ocupate de fortele invadatoare la est si vest de Kiev, si se urmareste chiar indepartarea trupelor rusesti cat mai departe posibil de capitala. Astfel, in momentul de fata, ucrainienii se pot declara victoriosi atunci cand vine vorba despre stoparea ofensivei rusesti catre Kiev, insa exista ingrijorari legate de o eventuala noua incercare a armatei ruse sa lanseze inca o ofensiva inspre capitala tarii, mai ales ca rusii se regrupeaza in Belarus. Tara in care au trupe si de pe teritoriul careia au si lansat ofensiva inspre Kiev, capturand cateva orase importante, precum Chernobylul. Intre timp, in sud, ucrainienii au reusit sa recaptureze cateva orase in jurul Mariupol, care ramane in continuare asediat in forta de catre fortele ruse. In sud, rusii au capturat o mare parte din teritoriu trimitand trupe din Crimeea, si au taiat accesul Ucrainei la Marea Azov, ocupand suficient teritoriu pentru a face legatura directa intre Crimeea si Donbas, cele doua regiuni la care Federatia Rusa are pretentii teritoriale in momentul de fata. In schimb, acum fortele rusesti sunt mai active in est, unde ucrainienii inregistreaza infrangere dupa infrangere, scopul principal fiind capturarea intregului teritoriu al obslaturilor Lugansk si Donetsk, teritoriu dorit de catre republicile autoproclamate ale acestor regiuni. 

Ucraina sustine ca este dispusa sa negocieze statutul de neutralitate al tarii, si astfel sa renunte la pretentiile la a mai fi parte din NATO, cu conditia ca Rusia sa-si retraga trupele de pe teritoriul tarii. Volodimir Zelenski spune chiar ca ar fi dispus sa cedeze regiunile Lugansk si Donetsk, in ciuda faptului ca partidul din care face parte presedintele tarii ar fi impotriva unui astfel de demers. “Garantii de securitate si neutralitate, statut non-nuclear, suntem gata sa acceptam. Dar nu vrem inca o hartie in stilul memorandumului de la Budapesta”, a declarat Zelenski, facand referire la acordul semnat in 1994, atunci cand Ucraina s-a angajat sa renunte la armele nucleare de pe teritoriul sau in schimbul garantiei integritatii si suveranitatii sale de catre SUA, Marea Britanie si Rusia. 

„Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate ramane la putere”, a spus presedintele american Joe Biden despre omologul sau rus Vladimir Putin in timpul unui discurs la Varșovia, Polonia. Biden a vorbit despre lupta de lunga durata dintre dictatori si democrație, spunand ca „brutalitatea nu va zdrobi niciodata vointa [n.r. unui popor] de a fi liber”. El a avertizat, de asemenea, impotriva unei viitoare agresiuni a Rusiei impotriva aliatilor SUA. „Nu va ganditi sa va mutati pe un singur centimetru din teritoriul NATO”, a spus Biden. Ucraina nu este membra a aliantei NATO, dar vecina sa, Polonia, este, a subliniat Biden. Acesta a mai tinut sa puncteze si faptul ca rusii de rand nu sunt problema in toata aceasta chestiune. „Tu, poporul rus, nu esti dusmanul nostru”, a spus el. In cadrul zilei de sambata, dupa o intalnire cu refugiati ucraineni, Biden l-a numit pe Putin „macelar”. Ceea ce nu este un termen chiar exagerat avand in vedere faptul ca se deschide focul asupra civililior pe coridoare umanitare amenajate de rusi in orasele bombardate, iar cei care nu sunt ucisi sunt dusi in Rusia ca prizonieri de razboi. 

O teorie care circula din ce in ce mai mult in contextul razboiului in care Rusia a invadat Ucraina este faptul ca tara ar putea fi impartita intre Federatia Rusa si statele vecine ale fostei republici sovietice la sfarsitul acestui razboi. Este o ipoteza lansata chiar de un deputat din parlamentul de la Kiev, Ilia Kiva, care a parasit tara cu putin timp inainte de invazia fortelor rusesti, pe contul sau de Telegram, in care a postat o harta cu modul in care ar urma sa arate estul Europei dupa impartirea Ucrainei. Pentru a vedea cat de realist este acest scenariu, sa intram putin in amanunte istorice. Pentru ca, ce-i drept, Putin are dreptate atunci cand spune ca Rusia a creat Ucraina moderna, insa nu e ca si cum acestia nu au avut tente de statalitate inainte de anexarea de catre Imperiul Tarist, insa a fost o misiune mai dificila sa supravietuiasca intre Polonia, Lituania si Rusia, care erau mari puteri in aceasta zona a Europei la momentul respectiv. Intre timp au cazut si Polonia si Lituania si a ramas doar Rusia cea mai mare putere din Europa de Est. 

Intr-un moment in care, in urma revolutiei bolsevice, s-a destramat Imperiul Tarist, Ucraina isi proclama independenta in 1918. Ma rog, mai multe republici ucrainiene formate de catre mai multi politicieni care nu au convenit de comun acord asupra felului in care sa imparta puterea; Republica Populara a Ucrainei Occidentale, care se intindea cam pe toata suprafata vestica a tarii de azi, si Republica Nationala Ucraineana, care controla centrul, estul si cam tot restul Ucrainei de azi. Cele doua republici au convenit sa se uneasca in vederea invaziei bolsevice, dand nastere Razboiului Ucrainean de Independenta. Razboi in care fortele ucrainiene au fost infrante de armata rosie, iar Ucraina anexata de Rusia Bolsevica. In afara de vestul Ucrainei, anexat de Polonia, si de Transcarpatia luata de Cehoslovacia. 

Republica Socialista Sovietica Ucraineana a fost la inceput formata din teritoriile capturate de bolsevici, dupa proclamarea Uniunii Sovietice in 1922. Iar asta include nordul cu Harkovul si Kievul, estul cu Donbasul si sudul cu Odessa. Pe masura ce Uniunea Sovietica isi extindea teritoriul, multe dintre aceste noi provincii erau incorporate in RSS Ucraineana. Galitia de Est si Valonia au fost luate de la Polonia, Bucovina de Nord si Bugeacul de la Romania, iar Transcarpatia a fost luata de la Cehoslovacia, toate aceste noi teritorii incorporate in Ucraina sovietica ca urmare a sfarsitului celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Expansiunea teritoriala a Ucrainei a luat sfarsit in 1954, atunci cand liderul sovietic Nikita Hrusciov a transferat peninsula Crimeea de la Rusia la Ucraina, creeand statul care si-a obtinut independenta in 1991. 

Acum, Crimeea a fost luata inapoi de rusi, iar Donbasul la fel. Se urmareste si capturarea sudului Ucrainei, care ar urma in urma tratativelor de pace sa revina Rusiei in totalitate, deprivand tara de iesirea la mare. Rusia ar lua si anumite regiuni din nord, cu tot cu Harkovul, dar si din sud, cu Odessa, si Bugeacul. Galitia si Valonia ar urma sa revina la Polonia, iar Transcarpatia ar fi anexata de Ungaria. Romania ar fi direct vizata de aceasta reimpartire, urmand sa-i revina Bucovina de Nord. De altfel, Polonia nu si-a ascuns interesele in regiune, sugestia tarii de a trimite o misiune de mentinere a pacii in vestul Ucrainei (zona cel mai putin afectata de razboi) fiind respinsa de NATO. 

Scenariul nu ar fi imposibil in momentul de fata. Soarta lui Zelenski ar putea foarte bine fi irelevanta pentru puterile occidentale, iar pretentiile teritoriale ale Poloniei, Ungariei si Romaniei ar putea linsti orice obiectie din partea Uniunii Europene. Ucraina ar putea sa ramana doar cu centrul si o parte din nord… adica doar cu Kievul dintre toate orasele importante.

Invazia Ucrainei de catre Rusia aminteste de o perioada destul de intunecata in istoria recenta a omenirii. Si anume de Razboiul Rece, atunci cand Statele Unite si Uniunea Sovietica se aflau intr-un fel de razboi diplomatic una cu cealalta, insa amenintarea unui dezastru nuclear era mereu prezenta, in ciuda faptului ca singura tara care a experimentat-o, intr-o anumita masura, a fost Cuba in timpul asa numitei crize a rachetelor. Ultimele 10 zile au ecou cu infricosatoarea perspectiva nucleară a acelei epoci, cand Rusia si-a amplificat ingrijorarea ca este gata sa cufunde lumea intr-un schimb de arme nucleare caruia omenirii nu ar putea sa-i supravietuiasca. „Pentru oricui ar lua in considerare intervenția din exterior”, a avertizat președintele rus Vladimir Putin in timp ce Rusia si-a lansat atacul pe scara larga la data de 24 februarie, „daca o faceți, va veti confrunta cu consecinte mai mari decat cu orice v-ati confruntat in istorie”.

Faptele au intarit rapid cuvintele lui Putin. Pe 28 februarie, Belarus, un aliat al Rusiei, a aprobat gazduirea armelor nucleare rusesti. O zi mai tarziu, Putin a pus fortele de arme nucleare ale Rusiei in stare de alerta mai mare, in timp ce Rusia a efectuat exercitii de submarine nucleare si sisteme de lansare. In ciuda acestui fapt, ucrainenii au ripostat cu vitejie, incetinind avansul trupelor ruse pe teritoriul lor, acestia nereusind sa ia decat cateva portiuni din nord, est si sud in timpul avansului lor in timp ce doua dintre cele mai importante orase ale tarii, Kievul si Harkovul, raman neocupate, insa bombardate in permanenta de catre artilerie ruseasca. Un lucru care este sigur pana in momentul de fata este faptul ca, in ciuda amenintarilor, nu se va ajunge la un razboi nuclear atata timp cat acesta ramane doar intre Rusia si Ucraina. Nu este obiectivul lui Putin sa rada Ucraina de pe fata pamantului, ci s-o ocupe si sa-l instaureze pe Viktor Yanukovic la guvern ca o marioneta, cum era si pana sa fie dat jos de la putere de revolutia Euromaidanului in 2014.

Desi Statele Unite s-au abtinut de la a face amenintari la randul lor, am fost uimit de cat de repede a fost reconstituita viziunea asupra lumii sub amenintarea extinctiei totale din cauza bombei nucleare, cum era si in acea perioada extrem de tulbure din istoria umanitatii. Pana in momentul de fata, administrația Biden a evitat retorica si actiunile care ar putea declansa o escaladare suplimentara. Insa SUA au ales in mod explicit sa-si mentina nivelul de alerta nucleara, raportat de The New York Times a fi DEFCON 4, al doilea cel mai scazut nivel. (Departamentul Apararii a refuzat o cerere de comentarii publice in privinta nivelului alertelor nucleare.) SUA au amanat, de asemenea, un test de racheta balistica Minuteman 3.

Pana in momentul de fata, amenintarile nucleare ale Rusiei sunt vazute in mare parte doar ca „semnale”, ca un efort de a spune Occidentului sa nu se implice in campania lor militara din Ucraina. Satelitii nu au observat noi miscari ingrijoratoare de arme nucleare la sol sau submarine care parasesc porturile. Statul de alerta sporit al Rusiei, pe care media de stat Tass l-a numit „regim special de lupta”, pare a fi o crestere relativ minora a personalului in centrele de comanda nucleara, a spus el. Faptul ca nu avem o idee clara la ce se gandeste Putin este insa un alt ecou al Razboiului Rece. Cand confruntarea a fost la cota cea mai tensionata, Kremlinologii au incercat sa deduca dinamica politica sovietica examinand modul in care liderii sai s-au comportat in timpul paradelor militare.

Rusia are planuri mari atunci cand vine vorba de domeniul tech si nu sunt toate benefice cetatenilor sai. Guvernul de la Moscova isi doreste sa creeze o versiune online a enciclopediei nationale rusesti care sa inlocuiasca Wikipedia, pentru ca informatiile oferite de Wikipedia “nu sunt de incredere”. Mai mult, e un lucru cunoscut faptul ca rusii planuiesc de ceva vreme sa treaca la propriul server de internet. In mai, presedintele Vladimir Putin a promulgat legea care permite autoritatilor sa-si dezvolte propria retea de internet si sa aiba un control mai amanuntit asupra lucrurilor pe care le vad cetatenii. In momentul de fata, Rusia este conectata la serverul global de internet, cel furnizat de catre Statele Unite ale Americii. Ceea ce inseamna faptul ca Moscova nu are un control atat de mare asupra cetatenilor sai in mediul online, insa aceasta situatie este pe cale sa se schimbe considerabil intr-un viitor destul de apropiat. Legea privind independenta internetului rusesc a intrat in vigoare in noiembrie, atunci cand proiectul cu serverul RusNet se afla intr-un stadiu suficient de apropiat de finalizare. 

Iar acum, serverul RusNet a ajuns intr-o faza de testare, probabil urmand sa fie operational incepand cu anul viitor. In momentul de fata, Rusia nu face decat sa testeze, in centre specializate, mecanismele de reactie fata de amenintarile la adresa unei functionari stabile si securizate a internetului. Ministerul Comunicatiilor din Rusia a spus ca utilizatorii nici macar nu vor observa ca aceste teste sunt in curs. Iar eu nu stiu cum ar putea fi interpretata o astfel de afirmatie, pentru ca nu vad nimic pozitiv in acest lucru. 

Evident, conform Moscovei, aceasta lege nu face decat sa protejeze segmentul rus al internetului in cazul unei deconectari a marilor servere mondiale situate in Europa si in Statele Unite. Desigur, acesta este doar un pretext pentru a introduce propriile sisteme de monitorizare a utilizatorilor rusi. Insa, cel putin la nivel declarativ, scopul este sa le permita serviciilor de stat si retelei bancare ruse sa funcţioneze inclusiv in cazul unui razboi sau unor atacuri cibernetice masive. Bine, ce-i drept e drept, acest lucru ar ajuta Rusia sa-si mentina serviciile online active chiar daca pica retelele globale. Oficial, Rusia sustine ca nu isi doreste sa se izoleze de restul lumii din punct de vedere online, ci doar sa se asigure ca nu ii este taiat accesul la internet.

Desi nu se stie in ce masura va mai fi liber internetul rusesc, cat acces va avea la site-urile occidentale. Sunt anumite site-uri de stiri care sunt blocate in Rusia, in schimb retele sociale precum Facebook sau Twitter sunt disponibile publicului larg. Ceea ce este un lucru bun in comparatie cu China, unde utilizatorii nu au acces la lumea online occidentala. Sunt curios ce o sa se schimbe in acest sens odata cu implementarea RusNet. Oricum, internetul inca este impartit intre Statele Unite si China, conform unor analisti in domeniu.