Category Stiri tech

Anul acesta vin alegerile prezidentiale in Statele Unite si toata lumea se teme de faptul ca retelele sociale nu vor fi in stare sa gestioneze aceasta situatie cum trebuie. Iar retelele sociale pot avea o mare influenta asupra rezultatului unor alegeri, mai ales atunci cand vorbim despre America si tarile mai civilizate. Daca in 2016, a fost mare tam-tam in ceea ce priveste interventia ruseasca in alegeri (felul in care Putin l-ar fi ajutat pe Trump sa devina presedintele SUA), si mai toate platformele social media, in special Facebook, au fost cazut responsabile pentru lack of foresight (ca nu au anticipat si nu au gestionat bine acest lucru), atunci situatia e mult mai grava acum. Vorbim despre deepfake, o tehnologie prin care poti face o persoana sa para ca a facut sau a spus un anumit lucru, cand de fapt persoanei respective nici prin cap nu i-au trecut astfel de actiuni. Cum spunea un utilizator acum ceva vreme, o sa ajungem sa ne fie dor de vremurile in care puteam avea incredere in videoclipuri, exact la fel cum acum tanjim dupa vremurile in care puteam avea incredere in fotografii. Vorbe mari. 

Deocamdata, aceasta tehnologie deepfake nu are o expunere atat de mare pe internet incat sa aiba oricine acces la astfel de falsuri. Insa, imagineaza-ti haosul pe care l-ar cauza un o astfel de tehnologie daca ar fi accesibila publicului larg. Problema se va agrava in cel mai scurt timp posibil, e un lucru de care sunt 100% sigur. Software-ul deepfake este deja disponibil online, desi momentan e doar in anumite zone ale deep web si e contra-cost, de cele mai multe ori. Iar daca e in afara deepweb, e bine ascuns de motoare de cautare precum Google, Bing sau chiar si DuckDuckGo. Primele videoclipuri deepfake au fost destul de slabe din punct de vedere al tehnicii, pentru ca au fost realizate prin intermediul a sute sau mii de fotografii falsificate ale unei persoane astfel incat sa para convingatoare. Dupa cum spuneam si mai sus, pentru alegeri ar fi un rezultat haotic. Mai ales pentru faptul ca politicienii duc vieti publice si sunt disponibile o multime de fotografii cu acestia in mediul online. Si chiar cei de la Samsung au declarat, la un moment dat, ca au dezvoltat o tehnica ce ar permite crearea unor videoclipuri false realiste dintr-o singura imagine. Abordarea va fi, aproape sigur, inversata, facand mai usoara productia de videoclipuri deepfake.

Pana acum, s-au facut videoclipuri deepfake cu Mark Zuckerberg laudandu-se cu controlul datelor cu caracter personal (desigur, sub forma de pamflet) si cu Barack Obama, blestemand stirile false. Anul trecut, un videoclip cu Nancy Pelosi a fost modificat pentru a face ca purtatoarea de cuvant a Camerei sa para beata in timpul unui interviu. Tocmai acel videoclip a cauzat controverse in Statele Unite, iar oamenii politici traiesc cu frica ca ar putea fi luati la rand cu astfel de videoclipuri. Si ca aceste videoclipuri ar urma sa aiba o influenta semnificativa pentru rezultatul alegerilor prezidentiale.

In spatele tarabelor pline cu petitii asamblate in fata sediului Twitter, in cursul zilei de marti, aproximativ o duzina de activisti pentru drepturile civile s-au adunat pentru a transmite un mesaj puternic dar familiar companiei de socializare: “Interziceti nationalistii albi de pe platforma”. “Nu le oferiti acestor oameni un megafon pentru a-si exprima ura si violenta. Discursul lor online afecteaza comunitatile noastre in viata reala. Suferim consecinte reale atunci cand nazistii si nationalistii albi sunt capabili sa-si adune oameni pe internet”, a spus Erin Shields, organizatorul acestui protest, activist pentru drepturile de internet la MediaJustice, in timpul mitingului din San Francisco. Lui Shields, care vorbea printr-un megafon, i s-au alaturat alte grupuri pentru drepturi, precum Color of Change si Free Press.

Protestatarii au aratat semne care infatisau tweet-urile care aveau etichete de avertizare galbene pe care scria „Continutul nationalistilor albi poate provoca violenta” si „Conținut toxic, poate provoca vatamare”. Protestatarii spun ca vor sa dea startul unei campanii #StopRacistTwitter.

Cei de la Twitter au deja o politica prin care interzic acest gen de comportament, inclusiv promovarea violentei sau atacul direct asupra unor persoane bazat pe rasa, religie, orientare sexuala si alte caracteristici ce sunt taboo pentru acesti nationalisti albi. Insa grupurile pentru drepturile civile spun ca nu se merge destul de departe atunci cand vine vorba de pedepsirea acestor nationalisti. Apelurile pentru banarea permanenta a nationalistilor albi de pe platforma s-au intensificat in acest an ca urmare a filmarilor cu atentatele teroriste din El Paso, Texas si Christchurch, Noua Zeelanda. Primul a fost anti-hispanic, iar cel de-al doilea, islamofob. In cursul zilei de martie, cei de la Facebook au spus ca vor interzice orice forma de continutul nationalist si separatist alb de pe platforma sa, punand presiune pe Twitter sa faca acelasi lucru.

Activistii au depus petitii, semnate de 110.000 de oameni, care au cerut celor de la Twitte sa interzica astfel de continuti. Petitia a fost creata de Change the Terms, o coalitie formata din peste 55 de organizatii pentru drepturile civile. Free Press a publicat, de asemenea, in cursul zilei de marti, un raport, in care sunt prezentate schimbarile pe care avocatii si le doresc ca Twitter sa le implementeze in legatura cu politicile sale. Acestia au declarat ca eforturile celor de la Twitter pentru a opri astfel de persoane care incita la violenta este unul prea restrans, iar politica companiei permite astfel de conduita, intrucat se concentreaza doar pe atacuri „directe”, asupra unor persoane, se arata in raportul respectiv. De asemenea, cei de la Twitter ar trebui sa „extinda interdictia impotriva unui limbaj de dezumanizare indreptat impotriva tutuor claselor de oameni protejati”.

O purtatoare de cuvant a Twitter a indicat politicile companiei impotriva organizatiilor teroriste si a grupurilor extremiste violente. “Din cauza acestor reguli, am suspendat definitiv conturile a 186 de grupuri, dintre care jumatate pledeaza pentru violenta impotriva civililor, alaturi de o forma de ideologie nationalista alba, extremista”, a spus ea.

Incepand cu 1 ianuarie 2020, California ofera rezidentilor sai drepturi mai largi in materie de confidentialitate, care sunt primele de acest fel in tara. Dar, cu aproape 20 de state care iau in considerare legislatia privind confidentialitatea, nu va trece mult timp pana cand aceste reglementari se vor raspandi in toata tara. Nevada si Maine au aprobat deja legile privind confidentialitatea si cel putin 11 state au luat in considerare sa adopte aceste masuri in viitor. In ciuda faptului ca nu s-au luat in vedere aceste lucrui in 2019, avocatii au in plan sa depuna mai multe astfel de proiecte legislative incepand de anul viitor. Mai mult, in alte cinci state au fost depuse noi proiecte de confidențialitate si au fost create grupuri de lucru care vor studia modul de reglementare a confidențialității datelor.

In orice caz, California a stabilit agenda pentru statele din toata tara… din nou. Cu o populatie de aproape 40 de milioane de locuitori, California si legislatura sa progresiva s-a aflat frecvent in fruntea legilor adoptate ulterior de catre intreaga tara, incepand de la interdictiile impotriva pungilor din plastic pana la legile privind bunastarea animalelor. Acum, confidentialitatea este pe ordinea de zi, mai ales prin prisma faptului ca este o problema cat se poate de actuala. Si sunt o multime de personalitati, precum Zuckerberg, care au sustinut ca nu exista o legislatie care sa determine ce inseamna o incalcare a confidentialitatii utilizatorilor in mediul online. Ei bine, California a luat initiativa prin California Consumer Privacy Act (Actul Confidentialitatii Consumatorilor din California sau CCPA), un fel de GDPR in varianta statului american. 

Este un lucru ironic avand in vedere faptul ca pe teritoriul statului american au stabilite sediile o multime de mari corporatii din domeniul tech, care profita de pe urma datelor furnizate de catre utilizatori. Insa exista si avocati in materie de confidențialitate extrem de dedicati in California, a remarcat Mitchell Noordyke, un avocat care a urmarit indeaproape evolutia acestei noi legi. “In cazul CCPA”, a spus Noordyke, “avocatii au fost in fruntea unui val de manifestari publice in favoarea protectiei vietii private pentru a forta [companiile tech sa-si schimbe atitudinea] printr-o legislatie de altfel opusa industriei”. Acest lucru a creat un model pentru celelalte state.

Legea privind confidentialitatea consumatorilor din California, cunoscuta sub initialele de CCPA, incepe prin a oferi rezidentilor dreptul de a afla ce date au colectat despre acestia, de a cere companiilor sa nu vanda aceste date si sa solicite stergerea acestora. Datele pot proveni din orice sursa, inclusiv internet, baze de date si documente. Legea defineste informatiile cu caracter personal in linii mari, astfel incat totul este acoperit de la istoricul de navigare pana la caracteristicile personale, cum ar fi rasa si starea civila. Definitia include, de asemenea, informatii despre locatie.

Caracteristicile se repeta in proiectele de lege ale altor state, desi nu intotdeauna in aceeasi masura. Noua lege a statului Nevada, care a intrat in vigoare in octombrie, se aplica numai datelor colectate de la utilizatorii internetului. Legea statului Maine, care a fost adoptata in iunie, se aplica numai furnizorilor de servicii de internet.

Mai e foarte putin pana la incheierea anului 2019. Un an in care s-au promis lucrari intensive pentru implementarea infrastructurii 5G, astfel incat aceasta sa poata fi lansata in tara la inceputul lui 2020. Evident ca acest lucru nu s-a intamplat , iar acum la final de an 5G trece ostentativ pe lista de proiecte de infrastructura ramase la stadiul de promisiuni, exact la fel ca si autostrada in Moldova, metroul din Drumul Taberei si aeroportul din Brasov, printre altele. Daca stam sa  ne gandim, era o situatie de asteptat la urma urmei , mai ales avand in vedere faptul ca vorbim despre Romania. Desi o multime de utilizatori de internet din tara sunt de parere ca 5G oricum nu va aduce schimbari cine stie ce radicale, este un capitol la care Romania ramane in comparatie cu restul Europei, din nefericire, in urma. Daca ne propunem sa facem o comparatie, nici faptul ca nici una dintre tarile vecine nu a reusit inca sa implementeze aceasta tehnologie nu este de mare consolare. Anul 2019 a insemnat pentru romani doar 10 luni in care Guvernul PSD de la Palatul Victoria, a oferit promisiuni in aceasta privinta.

„Va pot spune ca 5G e un scop in sine, cel putin din perspectiva mandatului meu ca ministru. Imi doresc ca Romania sa fie in prima treime a tarilor care lanseaza 5G…trebuie sa fim oarecum atenti sa nu dam cu capul de toate pragurile si sa vedem cu ce s-a gresit in alte tari”, sustinea in februarie ministrul Comunicatiilor si Societatii Informaţionale de la acea vreme, Alexandru Petrescu. La acel moment „premisele si condiţiile pentru adoptarea tehnologiilor 5G” erau “pozitive”, iar lansarea licitatiei in Romania pentru introducerea 5G urma sa aiba loc “la sfarsitul anului 2019”. Ulterior, s-a vazut exact cat de pozitive au fost premisele pentru lansarea noii retele de date mobile la noi in tara. Evident, dupa cum putem vedea astazi la ora de bilant, in acest caz au fost mai multe vorbe decat fapte, ca si pentru orice alt proiect de infrastructura promis.

Evident, ca in orice alt caz, s-a aruncat cu vina dintr-o parte in alta, fiecare blamandu-se reciproc pentru esecul implementarii acestei retele in ianuarie 2020. Cei de la ANCOM – Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii – care trebuiau sa se ocupe de licitatia pentru acordarea frecventelor 5G catre operatorii telecom din tara, au dat vina pe Guvern. Agentia a avertizat ca respectarea calendarului in ceea ce priveste  licitatia depinde de Hotararea de Guvern care include preturile de pornire. Insa aceasta hotarare de guvern invocata de catre ANCOM n-a mai fost vreodata implementata, din anumite motive. Presedintele ANCOM, fostul premier Sorin Grindeanu, anunta oficial pe data de 31 octombrie ca licitatia pentru acordarea licentelor 5G va fi organizata in prima jumatate a anului 2020.

Initial, s-a crezut despre aceasta masura ca este una luata pentru a interzice participarea operatorilor telecom din China, precum Huawei, care are o activitate de 13 ani in tara noastra. Ar fi o decizie conforma cu memorandumul semnat de presedintele Klaus Iohannis si omologul sau din Statele Unite, Donald Trump, in august, in timpul vizitei lui Iohannis la Washington DC. Evident, n-a fost cazul.

Incepand de astazi, aplicatia Apple Podcasts este disponibila pe dispozitive ale Amazon  precum difuzoarele Echo. Utilizatorii nu trebuie decat sa inregistreze urmatoarea comanda vocala: „Alexa, reda (introduceti numele show-ului aici) pe Apple Podcasts” pentru a obtine un program. Podcast-urile Apple pot fi setate ca si playerul podcast implicit din aplicatia Alexa, astfel incat Amazon sa poata sa verifice implicit prima verificare a podcast-urilor Apple de fiecare data cand este solicitat un spectacol anume. In cazul in care utilizatorii isi folosesc ID-ul Apple pentru aplicatia lor Alexa, vor putea, de asemenea, sa redea anumite aplicatii fix de unde au ramas utilizatorii in cazul in care au inchis podcast-ul fara sa- termine. Comanda ar fi una cat se poate de simpla: „Alexa, reincepe sa redai (introdu numele spectacolului aici) pe Apple Podcasts.” Si cei de la Spotify au anuntat de curand faptul ca utilizatorii platformei vor putea cere  Alexa sa redea podcast-uri de pe platforma sa.

Faptul ca atat Spotify, cat si Apple prezinta optiuni prin care pot fi redate podcast-uril de pe platforma Alexa este un lucru cat se poate de interesant, avâad in vedere faptul ca servicul muzical se lupta cu compania din Copertino pentru dominatia in materie de podcast-uri. Platforma a fost dintotdeauna principala modalitate prin care utilizatorii pot accesa podcast-uri. Bineinteles, pot fi accesate si alte aplicații, insa popularitatea lor nu este la fel de mare precum cea a aplicatiilor de podcast. Spotify reprezinta un concurent formidabil pentru cei de la Apple, in special atunci cand vine vorba de spectacolele sale exclusive si disponibilitatea cross-device-urilor. Podcast-urile Apple sunt prei-incarcate pe iPhone, dar nu sunt disponibile pentru dispozitivele Android. 

Este interesant si faptul ca cei de la Apple sunt in stare sa cedeze o parte din funcționalitățile sale HomePod celor de la Amazon. HomePod ofera sincronizarea cu Apple Podcasts, iar acesta a reprezentat pentru mult timp atat o optiune unica, cat si un potential un punct de vanzare pentru compania tech. Acum ca oricine poate accesa podcasturile Apple de pe orice dispozitiv Alexa, HomePod este mult mai putin special. Acest lucru este o potentiala recunoastere a faptului ca un set intreg de abilitati Siri este incapabil de a prezenta un potential comercial atat de mare in comparatie cu ceea ce putea fi HomePod-ul inainte de aceasta mutare. Cu toate ca reprezinta un castig important atunci cand vorbim despre numere. O multime de utilizatori vor avea mai usor accesul la podcast-uri, atat ale celor de la Apple, cat si ale celor de la Spotify. Ceea ce este un lucru cat se poate de benefic atunci cand vine vorba despre cresterea celor doua servicii. Desi consider ca cei de la Spotify vor domina in continuare pe acest domeniu, Apple va putea reprezenta o provocare mai mare pentru serviciul de streaming numarul 1

Atunci cand vine vorba de banii pe care poti sa-i castigi prin intermediul retelelor sociale, Instagram este, fara indoiala, lider incontestabil la acest capitol. Si probabil pe locul 2 la capitolul platforme generatoare de bani, dupa YouTube, iar acest lucru nu pare ca se va schimba prea curand. Mai ales avand in vedere fluxul urias de utilizatori de care beneficieaza aceasta platfoirma in momentul de fata. Evident, profitabil pentru acele vedete care au popularitatea consacrata astfel incat sa stranga cifre mari ori de cate ori fac un live sau posteaza o poza. Asta pentru ca sa le contacteze cat mai multi sponsori, iar un story sau un videoclip sponsorizat pe Instagram este platit intr-un mod cat se poate de generos. Practic, au aparut meserii si moduri de a produce bani la care nici nu te-ai fi putut gandi serios acum zece ani si iata ca acum sunt absurd de profitabile. Ceea ce se este intampla pe Instagram este cel mai bun exemplu in legatura cu acest lucru. Nu mai puțin de 1,26 milioane de dolari a primit o vedeta per mesaj sponsorizat, potrivit unui clasament realizat chiar de catre reteaua sociala.

In spatele acestor cifre se afla Kylie Jenner, 22 de ani, care este o membra a familiei Kardashian. Si cea mai tanara miliardara din toate timpurile. De asemenea, pe Instagram scoate cel mai mult profit dintre toate vedetele care sunt active in mediul online, cu castiguri de 1,26 milioane de dolari pentru fiecare postare, conform publicatiei Mediafax. Sunt cifre imense si sunt realizate doar din reclame sponsorizate pe o retea sociala, oricat de absurd ar fi sunat asta pana acum 5 ani de zile (pana atunci cand au inceput sa apara reclamele sponsorizate si pe YouTube Romania, prin diversi vloggeri care, aparent, si-au dorit sa obtina profituri cat mai mari prin a promova produsele unor sponsori). De mentionat faptul ca Kylie Jenner a facut aceste cifre si in urma cu un an de zile, deci averea ei nu poate decat sa creasca din ce in ce mai mult in ultimul timp. Desigur, o alta sursa importanta de venit pentru modelul american, iubita celebrului trapper Travis Scott, a venit din afara rețelelor sociale, prin intermediul liniei de cosmetice Kylie Cosmetics. Insa Instagramul este o sursa destul de importanta de bani pentru model, incasarile generate de platforma de social media in cauza crescand cu pana la 27% in ultimele 12 luni. Asta in ciuda faptului ca se putea lauda cu astfel de cifre si anul trecut.

Pe locul al doilea in acest clasament se afla Ariana Grande, ale carei mesaje sponsorizate pot atinge suma de 996.000 de dolari. Podiumul este completat de Cristiano Ronaldo, atacantul lui Juventus si echipei nationale a Portugaliei. Fostul castigator al Balonului de Aur poate incasa pana la aproximativ 975.000 de dolari pentru un videoclip sponsorizat. Locul 4 merge tot catre familia Kardashian, adica catre Kim, cu 910.000 de dolari per postare, iar Selena Gomez este pe locul 5  cu 886.000 de dolari.

Iti mai aduci aminte de vremurile in care toti tinerii se uitau la televizor la serialele preferate, dupa care ieseau din casa si jucau un fotbal in strada? Da, nostalgia anilor 2000, aceste vremuri nu mai sunt de actualitate. Acum din ce in ce mai multi tineri isi petrec timpul in casa, pe calculator, jucand jocuri sau folosind retelele sociale. Mai socializeaza cei care au putin mai multi bani fata de ceilalti, cand merg in cluburi, doar ca nu e nimic atat de senzational la a merge intr-un club mai nou. Bauturile sunt atat de scumpe incat daca vrei sa bei pana cazi sub masa trebuie sa platesti cel putin 200 de lei ca sa te imbeti cat de cat, muzica e lamentabila, iar daca ai si iesit la vanatoare, exista posibilitatea sa intalnesti una dintre acele tipe care beau toata noaptea pe banii tai si la final te lasa cu ochii in soare. Ca sa nu mai spun ca daca esti acel gen de student care merge in club imediat ce a dat de putini bani, atunci s-ar putea sa ai nevoie de provizii de pateu, paine de casa, zacusca. Si eventual, de o plasa frigorifica sau ceva ca sa le conserve destul de bine incat sa mai poti sa le mananci. Iar daca inca esti in liceu si stai pe banii parintilor, nu-ti face griji, exista poisibilitatea sa ajungi in aceeasi situatie intr-un viitor destul de apropiat.

In orice caz, accesul la internet a schimbat lumea pe care o stim azi si asta intr-un ritm extrem de rapid. Pe langa faptul ca a adus in prim plan unele personalitati de care nu s-ar fi stiut absolut nimic daca acestea nu aveau canale de YouTube si posibilitatea de a acumula destui abonati pe vremea in care internetul era o comunitate mai mica. Internetul mai este, de asemenea, motivul pentru care televiziunea clasica a pierdut teren în fata continutului online. Pana si din punct de vedere al continutului audio-vizual, precum seriale sau filme, avand in vedere faptul ca acum toata lumea prefera servicii de streaming precum Neflix, Amazon Prime, Hulu sau Disney Plus. Iar aceste lucruri se vad chiar si in Romania, care se conformeaza cu trendul occidental in aceasta privinta.

Cei de la Starcom prezinta o statistica in legatura cu modul in care s-au schimbat preferintele de consum ale romanilor in ultimii ani. Atat tinerii cat si adultii aflati la varste mai putin inaintate, au un comportament diferit atunci cand vine vorba despre consumul continutul de pe internet in comparatie cu cel livrat „clasic” sau la televizor. Iar Romania pare sa fie una dintre acele tari care dezvolta o relatie din ce in ce mai stransa cu tehnologia. Asta in ciuda faptului ca tehnologia in Romania este in urma din multe puncte de vedere. Macar exista acest interes ca romanii sa aiba acces la mai multe capitole ale tehnologiei, cel putin din punct de vedere online. Despre acea tehnologie offline care ar putea ajuta la dezvoltarea tarii nu voi vorbi azi.

In cursul zilei de luni, cei de la Twitter au lansat un centru pentru confidentialitate, recunoscand ca mai au „loc pentru imbunatatiri” atunci cand vine vorba despre protejarea vietii private a utilizatorilor sai. Cel putin un lucru pe care toata lumea il poate recunoaste in momentul de fata este faptul ca Twitter se descurca mult mai bine decat cei de la Facebook atunci cand vine vorba despre protejarea datelor cu caracter privat ale utilizatorilor sai. As putea spune chiar ca Twitter e reteaua sociala mai preferata de catre utilizatori, observand si faptul ca are o popularitate mai mare ca Facebook. Si faptul ca subiectele care se discuta pe Twitter sunt mai variate decat meme-urile, uneori “cancerigene” (vorbind in termenii folositi strict de catre acesti utilizatori de internet pentru a descrie penibilul in ultimul hal) ale utilizatorilor de Facebook.

Cat despre confidentialitate, am putea spune deocamdata ca cei de la Twitter stau mai bine atunci cand vorbim despre acest aspect. Nu cu mult, insa se simte o diferenta considerabila, mai ales atunci cand vine vorba despre atitudinea celor doua companii. In orice caz, centrul de confidentialitate al celor de la Twitter intentioneaza sa descrie cu un lux de amanunte activitatea gigantului social media atunci cand vine vorba despre eforturile acestuia pentru a proteja informatiile pe care utilizatorii le transmit platformei retelei sociale. Cei de la Twitter au mai afirmat, in cadrul unei serii intregi de tweet-uri, ca isi actualizeaza termenii si conditiile, dar si politica privind confidentialitatea. Noii termeni si conditii ai retelei sociale vor intra in vigoare la data de 1 ianuarie.

„Consideram faptul ca companiile ar trebui sa fie responsabile pentru persoanele care au incredere in ele cu informatiile lor personale si responsabile nu numai pentru protejarea informațiilor respective, ci si pentru explicarea modului in care acestia o fac”, potrivit unui post pe blogul companiei. Centrul de confidentialitate este proiectat sa fie o baza care gazduieste informatii cu privire la initiative legate de confidentialitate, anunturi, produse noi pentru confidențialitate, postari si anunturi in legatura cu cele mai recente incidente de securitate si multe alte lucruri legate de acest subiect. Ceea ce, trebuie sa recunosc, este o initativa interesanta din partea celor de la Twitter. Compania nu este lipsita de propriile controverse pe tema confidentialitatii, insa aici se vede un efort mai mare pentru a depasi aceste probleme. 

De asemenea, Twitter si-a actualizat politica de confidentialitate in aprilie 2018 pentru a respecta Regulamentul general privind protectia datelor al Uniunii Europene sau GDPR. Site-ul de socializare a fost examinat in trecut pentru practicile sale in materie de confidentialitate. In octombrie, cei de la Twitter au anuntat ca ar fi descoperit faptul ca adresele de e-mail ale utilizatorilor si numerele de telefon ale acestora, destinate exclusiv securitatii conturilor lor, „pot fi utilizate inadvertent în scopuri publicitare”. Cu doua luni inaintea aceastui incident, compania a anuntat si faptul ca s-ar putea sa aiba date cu caracter privat partajate cu terti.

Scandalul dintre Huawei si Statele Unite este unul foarte cunoscut in momentul de fata, fiind probabil scandalul anului in lumea tech, peste toate controversele in care au fost implicate companii precum Facebook, Twitter, Google, Amazon sau Apple. Surse din SUA au acuzat in repetate randuri compania chinezeasca ca ar furniza informatii guvernului chinez in legatura cu tarile si companiile cu care lucreaza pentru dezvoltarea unei retele 5G. Este un lucru pe care compania l-a negat in tot atatea randuri, insa acest lucru nu l-a oprit pe presedintele american Donald Trump din a emite un ordin executiv impotriva companiei. Un ordin prin care le-a interzis celor de la Huawei sa mai incheie afaceri cu companii americane. De atunci, guvernul american a trimis un apel catre aliatii sai ca acestia sa nu incheie contracte cu Huawei pentru dezvoltarea retelei 5G.

Pana in momentul de fata, Australia si Noua Zeelanda sunt singurele tari care s-au conformat politicii americane si au sanctionat si ele Huawei. Cat despre tarile din Europa, parerile sunt cat se poate de impartite in acest sens. Germania a fost singura mare putere care a decis sa acorde o sansa companiei chinezesti si s-o trateze ca pe orice alt furnizor de servicii. Si, potrivit unor zvonuri in presa britanica, se pare ca Marea Britanie ar fi pregatita sa procedeze la fel, desi britanicii ar fi vrut, la inceput, sa pastreze o pozitie neutra in aceasta disputa. Pana in momentul de fata, Ungaria a fost tara care s-a pronuntat in modul cel mai raspicat in acest sens, acuzand Occidentul de ipocrizie si sustinand ca nu a identificat absolut nicio problema cu Huawei pana in prezent; drept urmare, Huawei va fi tratata ca orice alt furnizor si de catre autoritatile maghiare. 

Cat despre pozitia tarii noastre, aceasta este mai mult sau mai putin sigura si inclina inspre pozitia Statelor Unite. Trump si presedintele Klaus Iohannis s-ar fi inteles in timpul vizitei sefului statului in America pentru a interzice accesul Huawei la reteaua 5G a Romaniei. Ulterior, la scurt timp dupa intoarcerea in tara, Iohannis a declarat ca va aborda aceasta problema in Consiliul Suprem de Aparare al Tarii, insa au avut loc alte evenimente, precum pregatirile pentru alegerile prezidentiale, demiterea guvernului Dancila si instaurarea guvernului Orban in locul acestuia. 

Acum ca guvernul PNL a trecut cu bine de votul din Parlament si a depus juramantul, pozitia Huawei in tara noastra este cat se poate de clara. In programul de guvernare al noului cabinet condus de Ludovic Orban se mentioneaza clar faptul ca lansarea licitatiei pentru licențele 5G va respecta conditiile memorandumului incheiat intre Trump si Iohannis. Prin urmare, cei de la Huawei nu vor putea sa ia parte la aceasta licitatie.

Huawei este prezenta  in Romania incepand din anul 2003. In 2013, cifra de afaceri a companiei ajunsese undeva pe la 127 milioane de euro, iar numarul de angajati la 900. O participare la dezvoltarea retelei 5G a Romaniei ar fi insemnat o crestere la capitolul influenta pentru Huawei, insa acest lucru nu mai este posibil.

Apple a reusit una dintre cele mai profitabile afaceri ndin istoria sa in aceasta vara. Recent, oficialii companiei din Copertino au anuntat in mod oficial o tranzactie despre care oricum se stiea deja ca a fost realizata in aceasta vara. Insa este una dintre cele mai bune tranzactii ale companiei americane, avand in vedere faptul ca ii poate oferi o independenta mult mai mare fata de componente procurate de la companii partenere. Este vorba despre divizia de productie a modemurilor al lui Intel, pe care compania din Copertino a cumparat-o in aceasta vara contra sumei de 1 miliard de dolari americani. Evident, a fost o pierdere uriasa pentru cei de la Intel, care acuza faptul ca au investit o multime de bani si timp in aceasta afacere pentru a se vedea scosi de pe piata in urma unui astfel de acord. Mai acuza si pierderi de 1 miliard de dolari si pun acest lucru pe seama Qualcomm si nu pe incapacitatea lor de a produce un modem 5G suficient de bun la timp pentru ca Apple sa poata sa lanseze un iPhone cu suport 5G pana in 2020.

Pentru ca de aici porneste toata aceasta dezbatere. De la modul in care Apple si Intel colaborau pentru ca Intel sa dezvolte un modem 5G pentru iPhone-urile cu suport pentru cea mai noua retea de date mobile pe care compania americana planuieste sa le lanseze anul viitor. Cei de la Intel nu au putut face fata procesului, iar, in cele din urma, parteneriatul dintre cele doua companii s-a incheiat. La vremea respectiva, Qualcomm si Apple se aflau intr-un conflict juridic in urma unei colaborari intinse pe parcursul mai multor ani de zile, care a inceput in 2017. Atunci cand cei de la Apple acuzau Qualcomm ca ar fi cerut prea multi bani pentru a-i putea folosi modemurile. Cei de la Apple au decis, in cele din urma, sa se impace cu Qualcomm pentru a putea lansa un iPhone 5G anul viitor. Iar cei de la Qualcomm lucreaza in acest sens in momentul de fata. 

In orice caz, pentru Apple, care se chinuie de cativa ani de zile sa obtina independenta fata de modemurile celor de la Qualcomm, este un pas inainte. Probabil ca dupa expirarea perioadei de colaborare, pana se invata si cei de la Apple care este procesul de productie, compania din Copertino o sa revina cu o noua plangere impotriva celor de la Qualcomm. In orice caz, tranzactia a fost anuntata in luna iulie a acestui an, insa abia acum s-a finalizat. In ciuda estimarilor conform carora a fost implicata o suma de bani de aproximativ un miliard de dolari din partea Apple, cei de la Intel nu sunt multumiti, spunand ca au iesit pe pierdere. Si ca tranzactia s-ar fi realizat sub presiune. Ca sa tragem o concluzie, din toata aceasta ecuatie, cea mai castigata a iesit Apple, iar pierzatoarea a fost Intel. Sa vedem unde se va situa si Qualcomm dupa ce apare acel iPhone cu suport 5G.