Tag sua

Razboiul in Ucraina are pana in momentul de fata 53 de zile, iar conflictul dintre statul est-european si Federatia Rusa pare a fi departe de final. In ciuda faptului ca ofensiva asupra Kievului a fost oprita din cauza problemelor de logistica si progresului extrem de limitat pe care rusii l-a avut in regiune, ducand la recapatarea controlului in intregime asupra nordului Ucrainei de catre armata ucraineana, fortele rusesti au inceput sa se concentreze mai mult in estul si in sudul tarii, in special in regiunea Donbas, dar si in zonele inconjuratoare. Cum am spus, primul mare succes al Rusiei in acest razboi a fost faptul ca a taiat accesul Ucrainei la Marea Azov, iar Mariupolul, oras recucerit de catre Batalionul Azov de la separatistii rusi in timpul conflictului din 2014, a fost asediat si demolat aproape in intregime. Razboiul din Donbas va fi un conflict care va dura pe o perioada mai lunga, cel putin pana in vara, iar Ucraina are nevoie de arme pentru a rezista impotriva trupelor rusesti care ataca regiunile din estul si nord-estul tarii. Practic, o solutionare a conflictului cu victoria Rusiei este imposibila in momentul de fata, mai ales avand in vedere faptul ca Ucraina nu este Georgia, tara care a cazut in 12 zile in timpul Razboiului Ruso-Georgian din 2008, care a dus la pierderea de catre republica caucaziana a Abhaziei si Osetiei de Sud. 

Ca sa nu mai mentionez faptul ca Ucraina este inarmata constant de catre puterile NATO. Doar recent Statele Unite au mai trimis inca 600 de drone AeroVironment Switchblade pentru a ajuta armata ucraineana sa contracareze invazia Rusiei, a dezvaluit joi Departamentul de Aparare al SUA. Aceasta este o crestere majora fata de cele 100 de drone trimise de SUA in martie, cand americanii considerau faptul ca o escaladare a conflictului ar fi imposibila fara a se gasi o solutionare pasnica.

Dronele sunt „munitii ratacitoare” care se pot inconjura deasupra unui camp de lupta inainte de a deveni efectiv rachete care ataca ținte specifice. Acestea sunt incluse in noul ajutor militar de 800 de milioane de dolari al Pentagonului pentru Ucraina, un pachet care aduce contributiile totale ale tarii la 2,6 miliarde de dolari in asistenta de securitate. Statele Unite au trimis, de asemenea, un numar nedezvaluit de drone AeroVironment Puma, care se pot invarti ore in sir deasupra campului de lupta si pot ajuta soldatii sa directioneze Switchblades catre tintele lor. Dronele din Ucraina schimba natura războiului, oferind soldaților o modalitate relativ ieftina de a vedea ce se intampla si de a lansa atacuri impotriva vehiculelor blindate scumpe. Trupele ucrainene folosesc tot ce se poate, de la mici drone comerciale pana la marele Bayraktar TB2, construit in Turcia.

Dar asta nu inseamna ca mai multe arme traditionale sunt invechite. De asemenea, SUA au livrat in Ucraina 50 de milioane de cartuse de munitie, 16 elicoptere Mi-17, 18 obuziere de 155 mm, 1.400 de sisteme de rachete antiaeriene Stinger lansate de la umar, 5.500 de sisteme de rachete Javelin lansate de la umar pentru atacarea vehiculelor blindate, 200 de vehicule blindate, 14 sisteme radar de contra-artilerie si 75.000 de seturi de blindaje si casti, a spus Pentagonul ca a oferit regimului de la Kiev in lupta contra armatei ruse.

AeroVironment produce Switchblade 300 de 5,5 lire, conceput pentru a ataca soldații și vehicule mai mici, si Switchblade 600 de 50 de lire pentru vehicule mai mari, blindate. Departamentul Apararii si AeroVironment au fost contactate de publicatii din presa americana, insa nu au comentat imediat ce modele sunt trimise in Ucraina.

China Unicom a devenit cel mai recent gigant chinez de telecomunicații care a fost interzis in SUA din cauza unor preocupari „semnificative” in ceea ce priveste securitate nationala si un potential contraspionaj din partea Beijingului. Comisia Federala de Comunicatii (FCC) a declarat ca a votat in unanimitate pentru revocarea autorizatiei pentru unitatea americana a companiei de a opera pe teritoriul Statelor Unite. Compania chineze este, astfel, fortata sa inceteze sa mai ofere servicii de telecomunicatii in America in termen de 60 de zile de la publicarea deiciziei. Acest anunt vine dupa ce rivalul mai mare China Telecom și-a revocat licența de a opera în SUA in octombrie anul trecut. 

Presedintele celor de la FCC, Jessica Rosenworcel, a declarat: „Au existat dovezi din ce in ce mai mari – si odata cu acestea, o ingrijorare tot mai mare – ca transportatorii de stat chinezi reprezinta o amenintare reala la adresa securitatii retelelor noastre de telecomunicatii”. China Unicom a declarat pentru BBC ca unitatea sa americana „are un istoric bun de a respecta legile si reglementarile relevante din SUA si de a furniza servicii si solutii de telecomunicatii ca partener de incredere al clientilor sai in ultimele doua decenii”.

„China Unicom (Hong Kong) Limited va urmari indeaproape evolutia situatiei”, a adaugat acesta. Ambasada Chinei la Washington nu a raspuns imediat unei solicitari de comentarii din partea BBC. In noiembrie, presedintele Joe Biden a semnat o legislatie care impiedica companiile considerate a fi o amenințare pentru securitatea nationala sa mai primeasca licente noi pentru echipamente de telecomunicatii. Conform Legii privind echipamentele securizate, FCC nu ar trebui sa mai examineze cererile de la companii considerate a fi o amenintare pentru securitatea nationala.

Ceea ce inseamna ca echipamentele Huawei, ZTE si altor trei companii chinezesti nu pot fi folosite in retelele de telecomunicatii din SUA. Cu toate ca respectivele companii au avut licenta revocata de mai mult timp, inca de cand a izbucnit conflictul economic intre Statele Unite si China. Conflict care, iata, nu ajunge la bun final cum credeau analistii dupa victoria lui Joe Biden impotriva lui Donald Trump la alegerile prezidentiale din 2020. Tot in noiembrie anul trecut, guvernul SUA a adaugat inca o duzina de companii chinezesti pe lista comerciala cu restrictii, invocand preocupari legate de securitate nationala si de politica externa.

Oficialii de la Washington au sustinut ca unele dintre aceste companii ofera expertiza necesara pentru dezvoltarea programului de calcul cuantic al armatei chineze, ceea ce ar insemna faptul ca NATO nu ar avea doar amenintarea Rusiei in cazul unui conflict armat ce ar putea sau nu izbucni in viitorul apropiat. In cursul lunii octombrie, Washingtonul a revocat licenta americana a China Telecom, invocand intocmai aceste ingrijorari in ceea ce priveste securitatea nationala. Oficialii americani au declarat ca controlul guvernului chinez asupra companiei i-a oferit acesteia posibilitatea „de a accesa, stoca, intrerupe si/sau dirija greșit comunicatiile din SUA”. Pana la un moment, nu o sa mai existe companii chinezesti in Statele Unite, din cauza faptului ca toata economia chineza este dirijata direct de catre guvernul de la Beijing. In special spectrul tehnologic al acesteia.

Ceea ce inseamna faptul ca i-ar putea permite „sa se angajeze in contraspionaj și alte activitati daunatoare impotriva SUA”, au spus acestia. In 2019, gigantului chinezesc de telecomunicatii de stat China Mobile i s-a retras licenta din SUA. De atunci, o multime de alte companii au primit interdictie de a mai opera pe teritoriu american, dupa ce cele doua tari nu au convenit in privinta unui acord pentru incetarea razboiului comercial. 

Da, se demareaza destul de multe anchete asupra Google in ultimul timp. Mai intai investigatia generala a celor de la FTC asupra companiilor tech, apoi ancheta sectiei de Drepturile Civile din cadrul Departamentului Sanatatii si Drepturilor Omului in privinta Project Nightingale, un parteneriat intre Google si Ascension care ar fi facilitat colectarea de date medicale a milioane de pacienti de catre compania americana. Si acum asta. Putem spune ca Google a doborat un adevarat record atunci cand vine vorba de investigatii, la fel cum Uber a doborat recordul vizavi de conflicte cu legislatia oraselor din State. Ei bine, investigatia despre care vorbesc in articol este o ancheta majora asupra celui mai mare motor de cautare al internetului, demarata de catre avocații generalii ai Statelor Unite si va avea un domeniu de aplicare mai larg decat a fost anuntat anterior, potrivit unui raport publicat joi de CNBC.

Initial, investigatia urma sa se concentreze, in principal, pe activitatea masiva de publicitate digitala a celor de la Google, activitate care genereaza in jur de 138 miliarde de dolari pe an. Se pare ca anchetatorii se pregatesc sa aduca in ancheta celor de la Google si dosarul in legatura cu afacerile companiei cu Android, sistemul sau mobil de operare. In total, avocații generali din 48 de state, incluzandu-i pe cei din Puerto Rico si Washington, DC, isi unesc fortele pentru a demara aceasta ancheta comuna impotriva corporatiei americane. Avocatul general al Biroului din Texas, Ken Paxton, care conduce ancheta, a fost contactat de mai multe publicatii din presa americana pentru a comenta situatia, insa pana in prezent nu a raspuns acestor cereri. 

Un purtator de cuvant al celor de la Google a indicat o postare pe blog, publicata de seful departamentului privind afacerile publice al companiei, Kent Walker, inainte de anuntarea anchetei demarate incepand cu luna septembrie. “Am lucrat intotdeauna constructiv cu autoritatile de reglementare si vom continua sa facem acest lucru”, a scris Walker. O declaratie cat se poate de impresionanta, ce pot sa spun. Intr-o alta ordine de idei, in trecut, agentiile de stat au indicat deja ca ancheta lor se poate extinde dincolo de dosarul privind publicitatea. „In momentul de fata este vorba de publicitate, dar faptele vor conduce acolo unde conduc”, a spus Paxton in septembrie, atunci cand a fost anuntata aceasta investigatie. 

Afacerile privind algoritmii de cautare si publicitate ale celor de la Google au fost obiectul unei examinari speciale in Europa. In martie, gigantul motor de cautare a primit o amenda in valoare de 1,7 miliarde de dolari din partea Comisiei Europene pentru practicile de publicitate online „abuzive”. Comisia a ajuns la concluzia ca Google si-a exploatat dominanta pe aceasta piata a motoarelor de cautare, limitandu-si rivalii sa-si plaseze anunturile de cautare pe site-uri terte. Anul trecut, comitetul executiv al Uniunii Europene a amendat Google cu 5 miliarde de dolari pentru practici de concurenta neloiala privnd practicile sale legate de Android. Ancheta s-a concentrat pe tranzactiile Google cu producatorii de telefoane, pe conditia ca acestia sa pre-instaleze aplicatii si servicii Google specifice pe telefoanele Android.

Razboiul comercial dintre Statele Unite si China este o telenovela ce tinde sa nu se mai termine. Suntem in octombrie, iar discutiile despre un conflict intre cele doua tari au inceput inca din martie, dupa ce SUA a impus interdictii in dauna unor companii chinezesti, principala companie vizata fiind Huawei. Intre timp, Trump a aratat o atitudine schimbatoare in privinta Chinei, intr-o prima faza fiind deschis la dialog, dupa care declarand public faptul ca SUA vor castiga razboiul cu China. Acum se pare ca se incearca din nou aplanarea conflictului. Astfel, cei mai buni negociatori comerciali ai SUA si ai Chinei s-au fost intalnit joi, pentru prima data de la sfarsitul lunii iulie, pentru a incerca sa gaseasca o solutie pentru cele 15 luni in care SUA si China s-au aflat in razboi comercial, avand in vedere faptul ca acest conflict ar putea avea efecte daunatoare pentru ambele economii.

Vicepremierul chinez Liu He, reprezentantul pentru comert, Robert Lighthizer, si secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin, vor cauta sa cada de comun acord destul incat sa evite o crestere a tarifului pentru mărfuri chinezești în valoare de 250 de miliarde de dolari, programata pentru a intra in vigoare la data de 15 octombrie. Suntem pe 10 octombrie, iar negocierile trebuie sa progreseze rapid pentru a se evita escaladarea acestui razboi comercial. Sanctiunile sunt programate, si de o parte si de cealalta, iar aceste negoeri reprezinta, practic, ultima sansa pentru a preveni intrarea celor doua companii intr-un conflict comercial in adevaratul sens al cuvantului. 

Un detaliu important in jurul acestor negocieri este faptul ca atmosfera din jurul discutiilor nu e intocmai una favorabila unui compromis, mai ales avand in vedere decizia departamentului de comert al SUA, luni, de a pune pe lista neagra 28 de companii din diferite domenii (securitate publica, tehnologie si supraveghere), invocand incalcari severe ale drepturilor omului in privinta grupurilor minoritare musulmane din provincia Xinjiang din China. La o zi mai tarziu, Departamentul de Stat al SUA a impus restrictii de viza oficialilor chinezi in legatura cu problema Xinjiang.

Daca negocierile vor esua din nou, pana la 15 decembrie, aproape toate importurile de bunuri chinezesti in Statele Unite – peste 500 de miliarde de dolari – ar putea fi supuse unor tarife pe fondul disputei care a izbucnit in timpul președintelui american Donald Trump. Secretarul pentru comert, Wilbur Ross, a declarat joi, la Sydney, ca tarifele functioneaza, fortand Beijingul sa acorde atentie preocuparilor SUA cu privire la practicile sale comerciale. “Nu iubim tarifele, de fapt am prefera sa nu le utilizam, dar dupa ani de discutii si fara acțiuni, tarifele obliga China sa acorde atentie preocuparilor noastre”, a spus Ross in observatiile pe care acesta le-a facut in timp ce se afla in cadrul unei vizite oficiale catre Australia.

Desi unele rapoarte media au sugerat ca ambele parti iau in considerare un acord „provizoriu” care ar suspenda tarifele ulterioare planificate de SUA in schimbul achizitiilor suplimentare de produse agricole americane, Trump a respins in mod repetat aceasta idee, insistand ca isi doreste un „acord de proportii” cu Beijingul.

Statele Unite ale Americii ar fi ajuns la un acord cu Franta in legatura cu o noua lege franceza, care ar putea forta gigantii tehnologici americani sa plăteasca mai multe taxe pentru bugetul de stat. Presedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat reporterilor, luni, ca companiile tehnologice americane care plătesc impozitul vor putea sa-l deducă, potrivit celor de la Reuters. La 11 iulie, Senatul Frantei a aprobat proiectul de lege creand o taxa de 3% pentru companiile mari de tehnologie care ofera servicii utilizatorilor francezi. Acesta ar putea avea un impact major asupra gigantilor americani precum Apple, Facebook, Amazon si Google. 

Franta a aprobat legea privind impozitarea la o zi după ce administrația Trump a anuntat ca intentionează sa investigheze in ce masura impozitul digital planificat se poate dovedi a fi o practica de concurenta neloiala printr-o discriminare adusa companiilor americane. “Am lucrat mult pe baza bilaterala, avem o intelegere pentru a depasi dificultatile dintre noi”, a spus Macron pentru presa luni, vorbind alaturi de presedintele SUA, Donald Trump, dupa summitul G7 din Franta. In marturia redactata de catre cei de la Google impotriva impozitului, Nicholas Bramble, avocatul politicii comerciale a companiei, a numit-o „o îndepartare accentuata de regulile fiscale de lunga durată.

In iulie, Trump a sugerat ca vinul francez ar putea fi supus unui nou tarif datorita a ceea ce el a numit „prostia” lui Macron in legile fiscale franceze. “Tocmai ce Franta a emis o taxa digitala marilor noastre companii americane de tehnologie. Daca cineva le impoziteaza, ar trebui sa fie tara de origine, SUA”, a replicat Trump. “Vom anunța în scurt timp o acțiune reciprocă substanțială asupra nebuniei lui Macron. Întotdeauna am spus că vinul american este mai bun decât vinul francez!”

O reprezentare americana a noilor reguli ale Frantei va fi realizata de reprezentantul american al comertului Robert Lighthizer. Va fi o sonda 301, de acelasi fel, care a dus la noi tarife asupra Chinei anul trecut. “Statele Unite sunt foarte ingrijorate de faptul ca impozitul pe serviciile digitale, care este de asteptat sa treaca de senatul francez maine, vizeaza in mod nedrept companiile americane”, a spus Lighthizer intr-o declaratie in iulie, cu putin timp ca masura sa fie adoptata de catre Senatul de la Paris. “Presedintele a indicat sa investigam efectele acestei legislatii si sa stabilim daca este discriminatorie sau lipsita de ratiune si impovareaza sau restrictionează comertul Statelor Unite.”

Noua lege franceza in mod direct afecteaza companiile care realizează venituri de cel putin 750 de milioane de euro in intreaga lume – în jur de 844 milioane de dolari – precum si 25 de milioane de euro din vanzari digitale în Franța. In ultimul deceniu, atat guvernul francez, cat si Uniunea Europeana au demarat anchete impotriva companiilor ca Apple, Google, Amazon si Facebook pentru a stabili daca acestea platesc suficiente impozite.

Contactate pentru comentarii de catre publicatiile din presa americana, Casa Alba, Apple, Facebook, Twitter, Spotify si Internet Association nu au oferit un raspuns concret. In locul unui comentariu, Google a indicat marturia lui Bramble de saptamana trecuta.

Europa are si ea contributia sa atunci cand vine vorba de piata de telefoane mobile. Companii precum Nokia si Ericsson au dezvoltat primele telefoane cu taste, iar continentul in sine a daruit lumii tech GSM, tehnologia de retea utilizata in întreaga lume. Atunci cand vine vorba de cele mai noi trenduri in lumea tech de astazi, totusi, Europa nu se afla int-o pozitie prea buna. Mai ales in ultimul an, Statele Unite si Coreea de Sud au luat cu mult inainte  Europei atunci cand vine vorba de lansarea noii retele de date mobile 5G, care se asteapta sa deschida un nou capitol atat din punct de vedere al experientelor mobile, (cum ar fi live streaming pentru videoclipuri la rezolutie 4K), cat si sprijin pentru noi tehnologii, cum ar fi autoturismele autonome.

Europa si 5G

Desigur, excludem estul Europei din calcule, in special Romania, pentru ca e o parte mai primitiva a continentului, in general. Lasa, o sa avem si noi 5G. Incepand cu 1 ianuarie 2020, cel mai devreme. Cat despre restul continentului, dupa MWC 2019 din Barcelona, din februarie, companiile telecom din Europa au inregistrat progrese semnificative atunci cand vine vorba de implementarea 5G. In aprilie, compania elvetiana Swisscom a devenit primul operator european care si-a schimbat serviciul catre 5G, urmand ca in luna mai acesta sa fie implementat si in Marea Britanie de catre cei de la EE. De atunci, Vodafone si-a deschis reteaua de 5G, nu doar in Regatul Unit, ci si in Spania sau Italia, iar reteaua promite ca va rula 5G in toate cele trei tari, dar si în Germania, iar totul urmeaza sa se realizeze in aceasta vara. 

Ca o mica paranteza, tot Vodafone este prima companie telecom din Romania care va lansa 5G atunci cand noua retea de date mobile va aparea in tara. Vodafone Romania a anuntat deja pachetele de abonamente 5G; astfel, un Red Infinity 17 are o rata lunara de 25 de euro (118 lei), cu un avans de 216 euro (1019 lei), pe cand un abonament Red Infinity 25 are o rata lunara de 30 de euro (141 de lei) si un avans de 96 de euro (453 de lei), iar la achizitionarea pachetului de abonament, Pentru a putea beneficia de 5G, compania iti va pune la dispozitie un telefon Xiaomi Mi Mix 3 5G cu 128 GB spatiu de stocare.

Revenind la subiect, in Europa 5G nu este la fel de rapid ca in Statele Unite. Atunci cand vorbim de viteza de descarcare pe 5G, cea mai rapida este inregistrata de Elvetia, cu 1145Mbps, fiind si a doua la capitolul asta, dupa SUA. Insa diferentele intre tarile europene care au 5G sunt imense. In Italia e de 657Mbps, in Spania de 502Mbps, iar Marea Britanie are cea mai scazuta viteza din punctul asta de vedere, 569Mbps. In ciuda acestui fapt, Europa puncteaza la capitolul utilizatori, companiile telecom avand strategii mai bune pentru a convinge utilizatorii sa treaca la noua retea de date 5G. Si oferte mai bune in comparatie cu companiile telecom americane.