Tag facebook

Facebook este, probabil, cea mai controversata platforma online (subliniez, platforma online, nu retea sociala; vorbim despre alte nivele) din lume. Politica retelei sociale este una cat se poate de ferma in ceea ce priveste abordarea alegerilor din 2020. Criticile pe care le-a intampinat compania americana in acest sens nu par ca si cum ar putea genera o schimbare, executivii de la Facebook incapatanandu-se sa procedeze cum stiu ei mai bine. Asta in ciuda faptului ca exista critici si din interior, de la angajatii companiei, care stiu si ei ca aceste decizii ar face reteaua sociala extrem de nepopulara in fata publicului american. Ca si cum reputatia Facebook nu ar fi deja patata de o gramada de alte scandaluri, iar prejudiciul de imagine in urma cazului Cambridge Analytica nu ar fi unul semnificativ.  

Bine, in cazul de fata, vorbim despre politica Facebook in privinta alegerilor ca un intreg. Executivii companiei, dupa cum am spus si in titlu, sunt si nu sunt pregatiti de un compromis. Joi, acestia au prezentat o serie de update-uri realizate cu scopul de a-ti mai mult control asupra reclamelor politice pe care le poti gasi pe platforma retelei. Au facut acest lucru dupa ce o multime de utilizatori au pus presiuni ca reteaua sociala sa indeparteze de tot reclamele politice, dupa modelul celor de la Twitter. Exemplul marii rivale in domeniul social media a fost urmat si de alte aplicatii, precum Spotify, deci o schimbare in acest sens trebuia sa vina de la sine. Iar cei de la Facebook au decis sa ofere utilizatorilor posibilitatea sa vada mai putine reclame poltice, pentru a imbuna opinia publica. 

In acelasi timp, Facebook refuza sa-si schimbe cea mai controversata politica electorala. Reteaua sociala sustine ca poseda mecanismele necesare pentru a verifica autenticitatea unei stiri, insa orice informatie postata de oameni politici nu va trece prin acest filtru. Cu alte cuvinte, Facebook le permite politicienilor sa minta cum vor, fara sa fie verificati. Comportament care este criticat pana si din interior, dupa cum spuneam mai sus, si o sa citez. „Ne opunem cu tarie la aceasta politica asa cum este ea”, spuneau, la un moment dat, angajatii Facebook intr-o scrisoare de care au facut rost, ulterior, cei de la The New York Times. “Nu protejeaza vocile, ci permite politicienilor sa ne armeze platforma, vizand persoane care cred ca continutul postat de persoane politice este de incredere.”, se arata in scrisoare.

Zuckerberg si alti executivi ai Facebook au aparat decizia companiei, spunand ca publicul are dreptul sa rumege ce spun politicienii inainte sa ia o decizie. Imi place faptul ca atat Zuck, cat si oamenii lui au uitat sa mentioneze faptul ca oamenii de rand nu au atat de multe mijloace de a verifica spusele unor politicieni. Si mai ales de faptul ca manipularea colectiva e un proces care a ajuns in constiina unei minoritati din populatia planetei in general. Sunt scuze pentru a-si justifica faptele, ca nu fac nimic gresit din punct de vedere etic. Insa, s-ar putea sa-i coste destul de scump dupa alegeri.

Bine, acest lucru nu mai e demult un secret. De fapt, era evident inca de cand au fost anuntate rezultatele finale. Desi era o situatie in care America trebuia sa aleaga raul mai mic intre Donald Trump, un extremist populist care etala imaginea unei doctrine total diferite fata de Partidul Republican din care face parte, si Hillary Clinton, fostul secretar de stat al SUA, care a coordonat operatiunile militare americane in Orientul Mijlociu in acel razboi impotriva terorismului. Eu zic ca Statele Unite erau intr-o situatie aproape similara cu Romania anului 2000, atunci cand avea de ales intre Ion Iliescu, care este acuzat ca ar fi coordonat mineriadele din anii 90, si Corneliu Vadim Tudor, imaginea extremismului de dreapta in Romania post-decembrista. Toate acestea fiind spuse, am fost surprins de politica externa a lui Trump, extrem de echilibrata in contrast cu imaginea nationalist-populista pe care o afisa in campania electorala. Un raport plin de plusuri si minusuri. Pe de o parte, Trump a surprins lumea atunci cand s-a intalnit cu Kim Jong-un pentru a negocia o pace cu Coreea de Nord (si, evident, renuntarea la armamentul nuclear al regimului de la Phenian). Pe de alta, retragerea SUA din acordul semnat de marile puteri cu Iranul in 2015 a avut repercursiuni ce puteau declansa Al Treilea Razboi Mondial. 

Bine, nu a fost neaparat cea mai mare greseala pe care a facut-o Trump in timpul mandatului sau. Probabil cea mai mare a fost in raport cu relatia presedintelui cu Ucraina. Tara pe care a criticat-o in numeroase randuri in timpul presedintiei lui Petro Poroshenko, insa fata de care s-a aratat mult mai deschis in timpul conversatiei cu actualul presedinte al tarii vecine, Volodymyr Zelenski. Este o conversatie telefonica care putea duce la demiterea lui Trump. 

Revenind, insa, la subiectul articolului, un executiv al Facebook a recunoscut faptul ca reteaua sociala l-a ajutat pe Trump sa devina presedinte. Andrew Bosworth, un apropiat al sefului companiei, Mark Zuckerberg, a facut aceasta observatie intr-o nota interna saptamana trecuta. ”Specific, la momentul in care Frodo ii oferă inelul lui Galadrial [Galadriel, in ***] si ea isi  imagineaza cum poate folosi puterea pentru bine, la inceput, dar stie ca in final o va corupe. Indiferent cat de tentant este sa folosim instrumentele pe care le avem la dispozitie pentru a schimba rezultatele, sunt convins ca nu ar trebui niciodata sa facem asta sau vom deveni exact lucrul de care ne este frica.”, declara Bosworth in scrisoarea interna. Memoriul a aparut in The New York Times inainte de a fi facut public.

Bosworth a declarat ca Trump nu a fost ales din cauza „dezinformarii”, ci „pentru ca a condus singura cea mai buna campanie publicitara digitala pe care am vazut-o vreodata din partea vreunui agent de publicitate”. Iar Zuckerberg spune ca Facebook nu ar dezactiva reclamele politice pentru a ajuta si politicienii mai mici in dauna celor care sunt promovati de mass-media. Cum sa nu.

“Deci, Facebook a fost responsabil pentru ca Donald Trump sa fie ales?” a intrebat angajatul. „Cred ca raspunsul este da, dar nu din motivele pe care le-ar crede cineva”. Cred ca acest raspuns este destul de self-explainatory.

Facebook este cea mai mare retea sociala din lume, iar acest lucru se pare ca ii ofera posibilitatea de a isi justifica o multime dintre actiunile sale intr-un mod cat se poate de basic. O companie mai mica ar fi fost lovita din toate partile (de catre autoritatile judiciare, nu de utilizatori, caci acestia lovesc tot ce prind, insa doar prin tastatura) pana ar fi intrat in faliment in cazul in care ar fi fost acuzata de asemenea practici. Iar acuzatiile s-ar fi dovedit reale. In cazul celor de la Facebook, au existat o multime de probe in mediul online, probe care au fost utilizate in instanta pentru a emite companiei acea amenda in valoare de 5 miliarde de dolari care a devenit un record mondial. Intr-adevar, este un record mondial cu care reteaua sociala se poate mandri, in afara de toate acele donatii la care cei de la Facebook ar fi ajutat prin simplul fapt ca au pus o platforma la dispozitia unor utilizatori interesati sa doneze. Adica, serios, nu trebuia sa-si asume acest credit avand in vedere faptul ca probabil ca nici unul dintre cei care se afla in conducerea companiei americane nu au participat la nici o astfel de donatie. 

In orice caz, atunci cand vine vorba despre Facebook si politica, situatia este una cat se poate de alarmanta, din mai multe motive. In primul rand, faptul ca cei de la Facebook ii vor lasa pe oamenii politici sa minta; cu alte cuvinte, reteaua sociala are un algoritm prin care poate verifica in ce masura este falsa o stire postata, insa acest algoritm nu se va aplica si pentru oamenii politici, care ar fi considerati din start ca fiind de incredere. In al doilea rand, reteaua sociala s-a aflat intr-o controversa de calibru pe tema alegerilor prezidentiale din 2016, reteaua sociala fiind acuzata de faptul ca ar fi permis rusilor sa se implice in politica interna a SUA. Twitter a dezactivat reclamele politice in vederea scrutinului prezidential de la anul, insa cei de la Facebook refuza vehement sa le urmeze exemplul rivalilor. 

La un moment dat, Mark Zuckerberg a tinut un discurs in Washington DC dupa saptamani in care a avut parte de critici puternice in legatura cu decizia firmei de a nu interzice reclame politice care contin falsuri. El a mentionat ca s-a gandit la interzicerea tuturor reclamelor politice pe platformele sale, ca cei de la Twitter. Insa a declarat faptul ca el personal este de parere ca aceasta miscare va favoriza politicienii care sunt la putere in momentul de fata si pe cei avantajati de catre mass-media. Ceea ce este un argument irelevant avand in vedere faptul ca acesti politcieni investesc cel mai mult in reclame, prin urmare vor fi favorizati si de catre Facebook. Acum, Zuck sustine ca utilizatorii ar trebui sa fie suficient de inteligenti pentru a lua decizii singuri in baza reclamelor politice pe care le vad pe platforma de socializare. Cu alte cuvinte, le cere sa gandeasca singuri stiind ca mare parte dintre acesti utilizatori nu sunt in stare sa reziste manipularii colective. 

Acum cateva luni a aparut, in premiera, stirea conform carora cei de la Facebook planuiau sa isi puna amprenta asupra celor doua servicii pe care le detin, Instagram si Whatsapp. In cele din urma, se poate spune chiar ca cele doua servicii au ajuns putin mai populare fata de reteaua sociala. Daca nu mai cunoscute, atunci cu siguranta mai populare in sensul in care sunt mult mai apreciate de catre utilizatorii care le folosesc. As putea spune chiar ca diferenta este una ca de la cer la pamant. Tocmai pentru ca habarn-au un lucru important in toata aceasta ecuatie, si anume acela ca cele doua servicii apartin de Facebook. Evident ca nu aveau cum sa stie, totusi. Potrivit unui sondaj, doar 29% dintre americani stiu de faptul ca Instagram si Whatsapp apartin de Facebook. 

In Romania, banuiesc ca procentajul e cu mult mai mic, estimez undeva pe la 5% in cel mai bun caz. Gen, imi amintesc la acel beef dintre Selly si Vlad Munteanu pe YouTube-ul romanesc, ca se legase Selaru de versul cu “Fara voi, YouTube-ul devine cel mai bun loc, Vlad il detine” (fereasca sfintii). Abia atunci s-a gasit sa caute Selaru de cine apartine YouTube si din ce data. Si cu ocazia asta, i-a invatat ceva si pe copiii aia de pana in 14 ani care se uita la el, ca din vlogurile si melodiile 5GANG nu prea au ce sa invete.

Revenind la subiect, acum cateva luni am auzit faptul ca reteaua sociala avea de gand sa redenumeasca aplicatiile. Astfel incat acestea urmau sa fie cunoscute drept „Instagram by Facebook” si „WhatsApp by Facebook”. Nu s-a inbtamplat acest lucru inca, insa se pare ca ar urma sa se intample cat de curand posibil. Iar noile denumiri nu vor aparea doar in comunicate de presa si in materiale de marketing, ci si in magazinele de aplicatii (Google Play si AppStore) si sunt sigur ca utilizatorii fi incantati de lucrul asta. Zuck is everywhere, memento part 1. „Vrem sa fim mai clari in privinta produselor si serviciilor care fac parte din Facebook.”, spunea acum 3 luni Bertie Thomson, o purtatoare de cuvant a Facebook.

Acum, se mai face o schimbare in acest sens. Logo-ul celor de la Facebook urmeaza sa primeasca o actualizare. Luni, gigantul social media a declarat ca isi schimba logo-ul corporativ de la unul care este sinonim cu principalul sau program de Facebook și site-ul web, într-unul care poate face o mai buna legatura cu celelalte produse pe care le detine si opereaza. Adica Instagram, WhatsApp si Oculus. Ceva gen, sub icoanele aplicatiilor respective ar urma sa apara un “FACEBOOK” cu litere mari, in diferite culori depinzand de aplicatia pe care va aparea. Daca este vorba de Instagram, va aparea in culoarea mov sau portocaliu, iar pe Whatsapp va aparea in verde deschis. Extraordinar, cei de la Facebook isi fac simtita prezenta pe aplicatiile lor sa arate lumii intregi “cine e seful”.

Atunci cand vine vorba despre mariile corporatii din domeniul tech, se pare ca angajatii incep sa capete un rol de vocea ratiunii din ce in ce mai mare in contrast cu practicile abordate de companiile care ii angajeaza. Astfel, avem un exemplu concret in angajatii Google, care au inceput sa actioneze din ce in ce mai fatis impotriva companei. Astfel, au iesit de la program 20.000 de angajati ai companiei din intreaga lume cu scopul de a protesta impotriva modului in care Google abordeaza cazurile in care este implicata. Si nu sunt putine cazuri, mai ales ca e vorba despre acuzatii destul de grave, precum agresiuni sexuale si conduita incorecta. Toate aceste acuzatii au cazut asupra unora dintre oficialii corporatiei si nu cred ca tind sa fie false din moment ce sunt sustinute de o gramada de oameni. Din nou, pe langa angajatii Google, avem si angajatii Amazon, care se implica activ in miscarea pentru schimbarea climatica. Intr-un mod in care raman totusi paraleli cu acea miscare care ii are protagonisti pe tinerii de 16 ani care au devenit brusc activisti, in frunte cu Greta Thunberg. Si e bine ca raman paraleli cu o asemenea miscare ce pare regizata mai ceva ca scenariul de la WWE. 

Acum se pare ca si angajatii Facebook incep sa ia atitudine. Ei sunt singurii de care nu am auzit sa se implice in miscari pentru a actiona impotriva corporatiei lor. E un lucru care, personal, ma bucura. Asta pentru ca ar fi cazul sa se actioneze si impotriva companiei care detine cea mai mare retea de socializare din lume atunci cand aceasta depaseste limitele, nu? Daca nu actioneaza utilizatorii, care sunt unii dintre ei prea prosti sa-si dea seama ca le sunt monitorizate locatia si site-urile pe care le acceseaza in fiecare zi (deci da, Facebook stie inclusiv si pe ce site-uri xxx iti dai l*** daca te ocupi cu asa ceva), macar angajatii sa ii ia la rost. 

Despre modul in care Facebook le permite oamenilor politici sa minta fara sa fie trecuti prin filtrele de verificare a autenticitatii stirilor am mai vorbit intr-un alt articol. Desigur, o metoda a Facebook de a mai usura presiunile care sunt exercitate asupra companiei de catre clasa politica din America. Pe fondul campaniei prezidentiale de anul viitor, a devenit o moda discursul impotriva Facebook pentru a castiga incredere printre americani. 

„Ne opunem cu tarie la aceasta politica asa cum este ea”, au spus angajatii Facebook intr-o scrisoare obținuta de catre publicatia americana The New York Times. “Nu protejeaza vocile, ci permite politicienilor sa ne armeze platforma, vizand persoane care cred ca continutul postat de persoane politice este de incredere.”, scrie in cadrul scrisorii. Oameni inteligenti, din cate vad. Scrisoarea este adresata lui Zuckerberg, care evident nu va oferi un raspuns nici macar propriilor angajati. Nu de alta, dar are prea multi ca sa-i pese de cei care sunt impotriva politicilor companiei lui. Se numeste abordarea clasica a unei corporatii tech fata de personalul sau. 

Daca Facebook ar fi brutarie, Mark Zuckerberg ar fi cel mai bun la copt si vandut gogosi. Pentru celebrul mogul al internetului, acest lucru vine intr-o maniera cat se poate de naturala, nu are nevoia de a depune prea multe eforturi pentru a tine un discurs in fata unei multimi in care sa faca glume despre cum compania pe care o conduce nu mai are cea mai buna reputatie. Alte ori, angajatii lui tin sa-ti aminteasca ca Facebook e si un loc bun care a facut multe pentru utilizatorii sai, cu campanii de donatii, cu toate cele necesare unui portofoliu impecabil. Corporatie in domeniul tech care sa aiba portofoliul impecabil? Da, am inceput sa ma gandesc la scenarii science-fiction pentru un moment. Ideea e ca notorietatea Facebook in acest domeniu nu o poate avea mai nou nici o alta corporatie. Chiar daca Google colecteaza adrese de e-mail si tranzactii, chiar daca Apple este acuzata de politici de monopol si anti-concurenta. Poate doar Amazonul, care are probleme mult mai grave atunci cand vine vorba despre conditiile la care isi supun angajatii din depozite. Doar ca nu vor mai functiona mult timp, aparent, pentru ca Departamentul de Justitie al Statelor Unite s-ar fi sesizat si ar fi demarat o ancheta pe numele acestor corporatii.

Dar pana atunci sa vorbim despre noul scandal in care este implicata reteaua de socializare. Spun despre noul scandal ca si cum a devenit ceva complet natural pentru ei sa fie implicati in scandaluri in ultima vreme. Dupa cum s-ar putea sa stii, Zuck a luat decizia de a nu filtra eventualele minciuni ale politicienilor, desi dispune de filtre care sa depisteze masura in care o stire este sau nu falsa. Doar ca nu-si doreste sa utilizeze aceste filtre pe oamenii politici si este o masura prin care, practic, isi bate joc pe fata de toata comunitatea Facebook. Mai ales de cea din America, ei sunt mult mai implicati politic pe retelele de socializare fata de utilizatorii din alte tari. 

Normal, decizia a cauzat controverse in America, iar Zuckerberg a decis sa se apere in stilul caracteristic. Celebrul mogul a inceput sa utilizeze un limbaj “la sentiment”, declarand sus si tare ca Facebook a fost ideea lui dintr-un vis ca oamenii sa aiba fiecare in parte cate o voce dupa razboiul din Irak. Lasand la o parte faptul ca se contrazice singur prin faptul ca ofera un monopol oamenilor politici din acest punct de vedere, Zuckerberg a mai evocat tot felul de motive pentru creerea Facebook, in nenumarate randuri.

„Imi amintesc ca am simtit ca daca mai multe persoane ar fi avut o voce prin care sa-si impartaseasca experientele, poate ca lucrurile ar fi mers altfel. Acei ani de început mi-au modelat credinta ca acordarea unei voci a tuturor da putere celor neputinciosi si impinge societatea sa fie mai buna de-a lungul timpului”, spunea Zuckerberg. In primul rand, discursul nu are nici o legatura cu decizia. In al doilea rand… mai are rost sa spun ceva pe aceasta tema?

Directorul executiv si co-fondatorul celor de la Facebook, Mark Zuckerberg, a aparat, in cursul zilei de joi, decizia retelei de socializare de a nu trimite discursuri sau stiri de la oameni politici catre botii fact-checkers (mecanismele care verifica autenticitatea unei anumite stiri), o miscare care este sustinuta mai ales de catre democratii din Statele Unite ale Americii. „Nu cred ca majoritatea oamenilor vor sa traiasca intr-o lume in care poti posta doar lucruri pe care companiile tehnologice le considera 100% adevarate”, a spus Zuckerberg in timpul unui discurs de aproape 40 de minute la Universitatea Georgetown. Nu stiu ce vor majoritatea oamenilor, dar e imposibil sa fie un favoritism atat de fatis in politica unei retele sociale care arata ca incearca sa-si spele reputatia patata de scandaluri. 

Observatiile evidențiaza abordarea controversata a retelei de socializare in privinta discursului politic, deoarece se pare ca aceasta incearca sa ajunga la un echilibru intre libera exprimare si combaterea dezinformarii in timpul alegerilor. Ceea ce e un lucru mai mult sau mai putin imposibil, avand in vedere faptul ca balanta tinde sa fie de o parte sau alta. De asemenea, ar putea creste tensiunile dintre Facebook si oamenii politici, pe masura ce incepe campania electorala pentru alegerile prezidentiale de anul viitor. Democratii si grupurile pentru drepturile civile au criticat rapid discursul lui Zuckerberg, argumentand faptul ca compania care detine reteaua de socializare nu si-a asumat greselile sale din trecut.

Zuckerberg a spus ca a le ofera utilizatorilor o voce si a include toata lumea in politicile companiei este un lucru esential pentru tot ceea ce creeaza, comentarii care vin ca urmare a criticilor potrivit carora compania sa detine prea multa putere asupra discursului social si politic (nimic fals pana in momentul de fata). El a sustinut ca rolul platformelor tehnologice este acela de a avea o putere „descentralizata” si a oferi tuturor in egala masura posibilitatea de a se exprima. Declaratie care vine in totala contradictie cu politica pe care directorul executiv al Facebook a adoptat-o pana acum.

„Oamenii nu mai trebuie sa se bazeze pe gardienii traditionali”, a spus Zuckerberg. „Cred de fapt ca povestea mult mai importanta este despre cat de mult aceste platforme au puterea descentralizata, punand-o direct in mainile oamenilor.”, a continuat CEO-ul de la Facebook. Da, e un lucru pe care Facebook nu-l realizeaza. De asemenea, Zuckerberg a respins cu vehementa ideea de a interzice reclame politice, argumentand ca acest lucru ar favoriza persoanele implicate si oricine ar alege mass-media. Dar este o idee pe care compania a luat-o in considerare acum ceva timp, a spus Zuckerberg.

Facebook s-a confruntat cu presiuni crescande pentru depune mai multe eforturi cu scopul combaterii dezinformarii, a discursului de ura si a altui tip de continut ofensiv pe cea mai mare retea de socializare din lume, care are 2,5 miliarde de utilizatori activi lunar. De asemenea, compania se confrunta cu acuzatii ca cenzureaza discursul conservator. Facebook a negat in mod repetat aceasta acuzatie.

Recent, a fost un fond de 10 milioane de dolari (8.1 milioane de lire sterline sau, la in banii de la noi, aproximativ 42 de milioane de lei) pentru a gasi modalitati mai bune de a detecta asa-numitele videoclipuri deepfake. Aceasta suma este pusa la dispozitie de catre Facebook, Microsoft si mai multe universitati din Marea Britanie si Statele Unite, pentru ca sa se gaseasca mai multe metode pentru a combate aparitia acestor videoclipuri in mediul online. Cele care au ca scop denigrarea deliberata a unor anumite persoane ar trebui sa aiba parte de acest tratament, parerea mea. Ca mai exista si pamflete, create explicit pentru amuzamentul unor utilizatori. Ca cel in care apare Zuckerberg spunand cat de importante sunt datele utilizatorilor pentru piata globala si cum a avut el ocazia de a-si cladi imperiul pe baza acestora.

Clipurile deepfake folosesc software bazat pe inteligenta artificiala pentru a-i face pe oameni – adesea politicieni sau celebritati – sa spuna sau sa faca lucruri pe care nu le-au spus sau facut niciodata. O multime de oficiali se tem de faptul ca astfel de videoclipuri vor putea fi folosite cu scopul de a semana dubii in privinta unor oameni politici pe nedrept (cand s-au semanat dubii pe nedrept in privinta politicienilor?) sau pentru a manipula opinia publica. Ceea ce, intr-adevar, sunt preocupari reale, pentru ca aceasta tehnologie poate fi folosita pentru aceleasi scopuri ca revenge porn. Imagineaza-ti cazul in care vreun hacker scormonneste prin mizeriile unui politician si gaseste lucruri interesante, urmand sa-l santajeze pentru a scoate bani. Daca politicianul respectiv refuza, pac, un video deepfake pe internet in care respectivul “vorbeste” despre acele lucruri. 

Revenind la aceasta donatie, se pare ca numerarul ar urma sa ajute la creearea sistemelor de detectare, precum si a unui „set de date” de falsuri cu care instrumentele pot fi testate. Nu inteleg cum s-ar putea descurca tehnologia moderna in ceea ce priveste amenintarea deepfake in ciuda acestor donatii, insa e un lucru pe care urmeaza sa-l vad cu ochii mei.

„Scopul provocarii este acela de a produce tehnologie pe care toata lumea sa o poata utiliza  pentru a detecta mai bine momentele in care inteligenta artificiala a fost utilizata pentru a modifica un videoclip pentru a induce in eroare privitorul”, a scris Mike Schroepfer, directorul tehnic al celor de la Facebook, intr-o postare de blog in care a descris cu lux de amanunte ce priveste proiectul .

Unul dintre elementele cheie va fi creerea setului de date utilizat pentru calibrarea si evaluarea diferitelor sisteme de falsificare. Dl Schroepfer a spus despre aceste seturi de date ca, pentru alte sisteme bazate pe inteligenta artificiala (inclusiv cele care pot identifica imagini sau limba vorbita), au insemnat o „renastere” în aceste tehnologii si au determinat o inovatie la scara larga. Acest set de date va fi generat folosind actori platiti pentru a realiza scene care pot fi apoi utilizate pentru a crea videoclipuri deepfake pe care diferitele sistemele dezvoltate din acesti bani vor incerca sa le detecteze.

Un congresman american sustine faptul ca Google, Facebook si Twitter nu sunt pregatite pentru tehnologia deepfake si modul in care aceasta ar putea influenta desfasurarea alegerilor prezidentiale in Statele Unite de anul viitor. Companiile „au inceput sa se gandeasca serios” la provocari, a spus Rep. Adam Schiff, un democrat din California, dar este responsabilitatea lor de a impiedica platformele lor sa fie armate. “Este clar ca sunt departe de a fi pregatiti sa realizeze asta”, a spus Schiff intr-o declaratie. Nu ca nu ar avea dreptate. Alegerile trecute, cele din 2016, s-au soldat cu o implicare externa, cel mai probabil ruseasca, in scrutinul respectiv. Iar la realizarea acestui lucru au contribuit in mare parte si retelele de socializare, care, nefiind in stare sa gestioneze fluxul de stiri false circuland pe platfomele lor, a influentat oarecum rezultatul final al alegerilor. Altfel nu stiu cum mai iesea cineva ca Donald Trump presedinte al Statelor Unite. Meh. Macar are o politica externa mai echilibrata decat Barrack Obama, care s-ar fi nascut in Kenya (pana a venit cu un certificat de nastere din Hawaii).

Oricum, daca aceste companii au avut probleme cu strategia pe care trebuiau s-o abordeze pentru a avea grija de stirile false, atunci deepfake-urile vor fi o problema mai mare pentru cele doua companii. Deepfakes sunt falsuri video sofisticate, create automat de inteligenta artificiala, care pot portretiza oamenii astfel incat acestia sa para ca fac sau spun lucruri pe care nu le-au facut niciodata. Desi manipularea computerizata a videoclipurilor exista de zeci de ani, inteligenta artificiala face ca rezultatele sa fie mai greu de distins fata de realitate. Reprezentatii companiilor – YouTube, Facebook si Twitter – au raspuns la scrisorile de miercuri privind intrebarile ridicate de catre Schiff in urma cu doua saptamani. Dupa ce a supravegheat prima audiere a Capitol Hill din iunie, Schiff a tranmis mai multe intrebari scrise cu privire la mass-media manipulata, si la videoclipul presedintelui Casei Reprezenantilor, Nancy Pelosi, care a devenit viral la inceputul acestui an.

In raspunsul sau, Facebook a repetat ca publicatia third-party Lead Stories a lansat in mai rapoarte in legatura cu modul in care s-a raspândit videoclipul cu Pelosi pe reteaua de socializare. Videoclipul original a inregistrat in jur de 2.3 milioane de vizualizari si a fost distribuit de 46.500 de ori inainte de a fi marcat ca fiind fals, iar vizionarile si distriburile acestuia au scazut dupa ce s-au aplicat politicile Facebook, a spus compania. Twitter a spus ca are cunostinta in legatura cu doua variante ale videoclipului cu Pelosi – una care are noua retweet-uri si 797 de vizualizari si un videoclip diferit, distribuit de contul presedintelui Donald Trump. Acesta a fost redistribuit de 31100 de ori si a avut 6,37 milioane de vizualizari. In scrisoarea sa, Google nu a specificat care a fost viziunea videoclipului pe YouTube, in schimb a solicitat „o informatie cu usile inchise”.

Niciuna dintre companii nu a abordat subiectul referitor la faptul ca au existat copii suplimentare ale videoclipurilor Pelosi distribuite si vizualizate pe platformele lor.

Acest lucru ti s-ar putea parea o gluma, insa nu este nici pe departe una. Dimpotriva, este chiar o masura luata de cei de la Uniunea Europeana, care sustin ca s-au saturat ca proprietarii de site-uri sa aiba butonul de „like” pe Facebook pe paginile sale si ca acestia ar putea fi amendati in cazul in care sunt dati in judecata. Aparent, ti s-ar putea parea un motiv banal, insa in domeniul tech exista colaborari inedite, total necunoscute publicului larg. Intre o multime de site-uri, as putea spune. De aici vine si decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene, care a decis ca proprietarii de site-uri pot fi trasi la raspundere in cazul in care se constata ca transmit date catre Facebook fara acordul utilizatorilor, ceea ce se intampla atunci cand un utilizator acceseaza o pagină de web ce are un buton de „like”, indiferent daca acel utilizator a apasat butonul sau nu.

Cu alte cuvinte, atunci cand accesezi o pagina, respectivul site web are dreptul sa-ti preia datele. Cel putin datele cu care accesezi site-ul respectiv, precum IP-ul. Ei bine, prin faptul ca o pagina web dispune de un astfel de link catre pagina lor oficiala de Facebook, le da gigantilor retelei de socializare posibilitatea ca acestia sa-ti preia datele. Adica sa stie ca ai accesat site-ul respectiv. Si sa te trezesti cu o reclama in legatura cu domeniul pe care era site-ul respectiv atunci cand te uiti din nou in feed. Desigur, tie poate nu-ti pasa, doar ca inseamna faptul ca Facebook are un control mai mare asupra internetului decat ai fi crezut. Sau decat te-ar fi interesat, in orice caz. Concluzionand, platforma lui Mark Zuckerberg colecteaza informatii despre tine și prin intermediul acestor butoane albastre pe care le vezi pe mai toate site-urile pe care le vizitezi. Astfel, reteaua sociala stie exact ce pagini vizitezi, cat timp petreci pe ele si așa mai departe, apoi poate sa faca un profil foarte exact. Si te mai alegi cu o reclama din aia enervanta cadou.

Ce ar putea schimba pe viitor aceasta lege?

Sincer? Mai nimic. Aceasta decizie n-o sa-i opreasca vreodata pe cei de la Facebook sau alte companii care au widget-uri similare sa mai ofere aceasta optiune proprietarilor de site-uri. Cu toate ca, cel putin de acum, platformele web ar trebui sa obtina consintamantul utilizatorilor inainte de a trimite date catre Facebook. Si o sa-ti apara cand accesezi un site de genul exact ce-ti apare si cand accesezi un site de stiri, daca esti sau nu de acord cu date sau reclame, caci pot fi dati in judecata pe tema acestor subiecte. Si pot pierde o gramada de bani in procese. In acest moment, datele tale sunt trimise la reteaua sociala de indata ce ti s-a incarcat pagina, fara ca tu sa ai vreun cuvant de spus in aceasta privinta. Pe viitor, site-urile ar trebui sa schimbe aceasta strategie pentru a mai putea supravietui neamendate. Un exemplu concret este magazinul german de haine Fashion ID, dat in judecata pentru ca a trimis datele personale ale utilizatorilor catre Facebook.